Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:44 08 04 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Carl Schuchhardt - un arheolog german în Dobrogea (1884-1918) (V) Adamclisi, tumulii din Anadolchioi și arheologia aeriană

ro

25 Feb, 2020 00:00 1589 Marime text

În campaniile sale din Dobrogea, arheologul german a adunat date noi, completând astfel mai vechile informații adunate de la predecesori străini precum von Moltke, von Vinke sau Jules Michel. Mai mult, s-a folosit și a îmbunătățit măsurătorile efectuate de specialiștii români (Tocilescu, Polonic), dar și de vechi hărți militare rusești, pe care le-a obținut cu ajutorul protectorului său Theodor Mommsen.





Luând modelul francezului Michel, Schuchhardt a cules informații legate de toponimia din zona vestigiilor cercetate. În cazul valurilor, de exemplu, a aflat că localnicii turci numeau cele trei fortificații liniare în felul următor: "kucuk gelme" (valul mic), "buyuk gelme" (valul mare) și "taș gelme" (valul de piatră). Cele trei se întâlneau, undeva, la răsărit de localitatea Cochirleni, într-un loc cunoscut ca și Gura Gelmele.


Schuchhardt a fost impresionat de Tropaeum Traiani, de monument și de cetate, situri cercetate la sfârșitul sec. XIX de către Grigore Tocilescu, ajutat în ultimele campanii de către reputații Niemann și Bendorf (n.a. a publicat rezultatele cercetărilor împreună cu aceștia). Schuchhardt a scris despre "stâlpul cu arme" (de fapt, trofeul roman propriu-zis) și că în urma unei inscripții descoperite și publicate de către Tocilescu a devenit clar faptul că monumentul a fost dedicat zeului Mars Ultor (Marte Răzbunătorul) de către împăratul Traian.


Multe dintre piesele găsite de Tocilescu la monument fuseseră deja duse la București dar vestigiile rămase pe loc sunt în continuare impresionante: "Miezul (n.a. nucleul, emplectonul) acestei construcții stă și astăzi și formează prin poziția sa, pe unul dintre cele mai înalte locuri ale Dobrogei, un adevărat simbol al întregului ținut".


Așa cum am mai menționat și în articolele anterioare, în toamna lui 1917, Carl Schuchhardt face parte din misiunea științifică germană detașată în Dobrogea și profită de situație pentru a-și extinde cercetările. Locuiește la Constanța, la Vila Șuțu, are alături de el un colectiv de fotografi și de ingineri topografi. Mai mult, i se pun la dispoziție 12 prizonieri români care să îl ajute la săpături.
În aceste condiții, Schuchhardt cercetează iar valurile dintre Constanța și Cernavoda, dar și câțiva dintre tumulii (mari movile) ce pot fi văzuți aproape peste tot în zonă. Arheologul german ne povestește: "Toți cei ce călătoresc și merg prin Dobrogea remarcă movilele mari ce animă monotonia orizontului. Când stau izolate, când în șiruri, când mai multe în grupuri. Mărimea lor variază de la 4-5 metri înălțime și 30 de metri diametru, până la nesemnificativ, abia distingându-se în câmpie... Pentru arheologi nu există vreo îndoială că ele sunt morminte care au reținut un ritual de înmormântare foarte vechi, aici în ținut, până în vremuri târzii..."


Pentru a-și demonstra teoria potrivit căreia este vorba despre morminte precreștine, el face săpături la câteva dintre movile: "... Am deschis două movile foarte aproape de Constanța, la marginea vestică a satului Anadolchioi...". În primul tumul descoperă scheletul unui bărbat matur dar nu găsește podoabe, unelte sau arme... "...singurul reper pentru datarea acestei înmormântări erau cioburile de culoare albastru-roșu, de la o cană, cioburi care s-au găsit răspândite în umplutura gropii. Ele trimiteau către o perioadă elenistică, între Alexandru cel Mare (356-323 î.H) și romani."


Schuchhardt descoperă un schelet și în cel de-al doilea tumul din Anadolchioi și trage câteva concluzii: "Defunctul era culcat într-o parte, cu genunchii trași mult în sus. Acest mod de înhumare este o particularitate a vechii culturi mediteraneene.... cadavrul fusese așezat pe un strat de ocru și acoperit tot cu un astfel de strat. După putrezirea cărnii, pigmentul s-a depus pe oase. și adăugirea de orcu este un obicei străvechi al sudului... Roșul este culoarea vieții, învăluit în ea apare decedatul și în lumea de apoi, pentru a se arăta plin de viață și de putere...". Ambii defuncți găsiți în tumuli erau orientați Est Vest: "dacă ar fi ridicat capetele, ei ar fi privit spre răsărit... obicei străvechi, care are legătură cu cultul soarelui".


În timpul ocupației germane din Dobrogea, în toamna lui 1971, Schuchhardt profită de sprijinul armatei pentru a-și finaliza cercetările. Constată chiar cu amărăciune că, surprinzător, războiul are pentru el și o parte bună, deși istoricul nu este deloc de acord cu acest conflict militar mondial. Are însă deja aproape 60 de ani și nu dorește altceva decât finalizarea cercetărilor sale științifice.


El devine primul arheolog care efectuează în România fotografii aeriene ale siturilor arheologice, beneficiind de ajutorul oferit de aviația militară, care îi pune la dispoziție câteva aparate de zbor precum și piloți experimentați.


Arheologia aeriană era o noțiune încă foarte puțin cunoscută la acea vreme, la nivel mondial, dar existaseră deja pionieri în domeniu, ce făcuseră pași foarte importanți. În 1858, francezul Gaspard "Nadar" Tournachon fotografiase Parisul dintr-un balon.


În 1899 arheologul italian Giacomo Boni obținuse și el, tot dintr-un balon, imagini aeriene ale propriilor săpături efectuate în siturile de la Roma și Ostia. În anul 1906, englezul PH Sharpe devenise primul om care a făcut o fotografie aeriană a unui sit arheologic, dintr-un avion. Sharpe a fotografiat de sus ruinele impresionantului monument neolitic Stonehenge.


Această idee a fotografiei arheologice aeriene îi cucerește și pe istoricii germani. Theodor Wiegand este specialistul care profită primul de ajutorul aviației germane, în timpul Primului Război Mondial. În primăvara lui 1917, din ordinul lui, piloții germani aflați în Siria, Palestina și Transiordania fac fotografii siturilor din aceste zone.


Exemplul lui Wiegand este urmat de Schuchhardt în România. La cererea sa, aviația germană fotografiază valurile de pământ și de piatră din Dobrogea și castrele și fortificațiile mari și mici întâlnite pe aceste linii.


Schuchhardt a prezentat rezultatul campaniei din 1917-1918 într-un raport citit pe 18 aprilie 1918, la Academia Regală de Științe a Prusiei. Cu această ocazie a depus și o hartă topo, în patru culori, în care erau prezentate în detaliu liniile de fortificație dobrogene.


După război, Schuchhardt și-a continuat munca de director al Departamentului Preistorie din cadrul Muzeului Etnologic Berlin, funcție din care s-a retras în 1925.


În ciuda vârstei înaintate, Schuchhardt a rămas activ și în perioada interbelică. A fost președintele societății de Antropologie, Etnologie și Preistorie din Berlin între anii 1926-1929, membru al Academiei de Științe a Prusiei și autor al mai multor lucrări de specialitate. În 1943, în timp ce Berlinul era bombardat de aviația aliată, s-a retras împreună cu familia (soție, doi fii și două fiice) la Bad Arolsen, landul Hessa, unde a decedat pe data de 7 decembrie, la vârsta de 84 de ani.


Carl Schuchhardt este în continuare considerat unul din marii arheologi ai Europei de la finele sec.XIX - începutul sec.XX iar studiile sale sunt în continuare citite și citate de către specialiștii contemporani. În ceea ce privește aportul său la arheologia românească și mai ales la cea dobrogeană, acesta rămâne unul deosebit, cercetările sale contribuind foarte mult la înțelegerea istoriei antice danubiano-pontice.


După campania de cercetare din Primul Război Mondial, Schuchhardt a mai trăit un sfert de veac, dar nu a mai reușit să revină în Dobrogea aceea stranie pe care a iubit-o cu pasiune. Valurile "lui Traian", tumulii, cetatea Axiopolis, monumentul și cetatea Tropaeum Traiani și celelalte vestigii extraordinare au rămas și au continuat să își dezvăluie tainele milenare altor pasionați ce s-au încumetat să le cerceteze...


Bibliografie


Richard A. Mason, Costin Croitoru – „Carl Schuchhardt’s contributions on ancient linear fortifications along the Lower Danube”, Mega Publishing House, Cluj-Napoca, 2016, 400 p


Richard Mason - "Carl Schuchhardt and the begginings of the aerial archaeology in Romania 1918"


Eugen S Teodor - "Arheologia peisajului", articol publicat în "Arheologia peisajului și frontierele romane", lucrări ale Simpozionului din 20 noiembrie 2015, Muzeul Național de Istorie a României, editor Eugen S Teodor, Editura Cetatea de Scaun Târgoviște, 2016


Osbert GS Crawford - "Archaeology in the field", published by Phoenix House London, 1953, accesat 15 februarie 2020 pe archive.org, 310 p.


Carl Schuchhardt - „Cercetări arheologice în Dobrogea” și „O călațorie în Dobrogea în urmă cu 32 de ani” în „Bilder aus der Dobrudscha – Imagini din Dobrogea” (coordonator prof.univ.dr. valentin Ciorbea), Editura Ex Ponto 2011; articole publicate inițial în 1918 în lucrarea Bilder aus der Dobrudscha, editată de Etapele Germane în Dobrogea, tipărit de Administrația Germană în Etape în Dobrogea


Valentin Ciorbea (coordonator) - „Bilder aus der Dobrudscha – Imagini din Dobrogea”, Editura Ex Ponto, Constanța, 2011


Valentin Ciorbea – „Situația Dobrogei între anii 1916-1918 în izvoarele germane de epocă, articol publicat în Analele Academiei Române de Știință, vol. 9, nr.2/2017, p.51-76


Valentin Ciorbea – „Dobrogea – anul 1918”, articol publicat online pe 31 decembrie 2018 în ciclul „România Mare – Voință națională și reprezentare europeană” nr.4/2018, pe site-ul www.punctulcritic.ro, material accesat pe 3.02.2020


Cătălin I.Nicolae - "Fotografia aeriană și arheologia", Magazin Istoric noiembrie 2012


Octavian Bounegru – Carl Schuchhardt și cercetarea arheologică a Dobrogei (1884-1918), în „Dobrogea 1878-2008- Orizonturi deschise de mandatul european” (coordonator prof.univ.dr. Valentin Ciorbea), Editura Ex Ponto, Constanța 2008, p.385-389


Doina Păuleanu – Peninsula Misterioasă, Editura Monitorul Oficial, 2019


Costel Coroban – review la „Bilder aus der Dobrudscha 1916-1918, Imagini din Dobrogea”, material apărut în Analele Universității Ovidius Constanța – Seria Istorie vol.8, 2011


Rog Palmer, Irina Oberlander - Târnoveanu, Carmen Bem (coordonatori) - "Arheologia aeriană. În România și în Europa"- lucrare editată de Institutul de Memorie Culturală, București, 2009, 210 p; preluată de pe www.cimec.ro/www.e-patrimoniu.ro material accesat și downloadat pe 8.02.2020


Silviu Constantin Nedelcu - "Sfinții din cetatea Axiopolis", în Tomisul ortodox, Serie Nouă, An I, 2017, nr 2 (februarie)


Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.    

 

Sursa foto: „Constanța Pitorească - cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, de Ioan Adam, carte disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa



Citeşte şi:

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Carl Schuchhardt - un arheolog german în Dobrogea (1884-1918) (IV): Axiopolis şi vestigiile de la Cernavoda

Carl Schuchhardt - un arheolog german în Dobrogea (1884-1918) (III): Valurile de pământ şi de piatră

Carl Schuchhardt - un arheolog german în Dobrogea (1884-1918) (II): Amintiri despre Constanţa, Ovidius şi anticul Tomis

Carl Schuchhardt - un arheolog german în Dobrogea (1884-1918) (I): Începutul unei aventuri pe un tărâm fascinant şi misterios

Comentarii








Cele mai recente postari