Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:46 07 04 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Carl Schuchhardt - un arheolog german în Dobrogea (1884-1918) (I) Începutul unei aventuri pe un tărâm fascinant şi misterios

ro

18 Feb, 2020 00:00 4008 Marime text

"Când iarna îngheaţă Dunărea, Dobrogea, noua provincie românească, este condamnată la izolare... Din trei părţi este înconjurată de ape... Astfel situată, mica ţărişoară n-a stat doar în calea celui mai puternic fluviu al europei, dar a fost şi cauza disputei altor puternici ai lumii. Datorită izolării a fost întotdeauna greu de apărat împotriva agresorilor străini şi raidurilor jefuitorilor şi a acelor năvălitori străini care uitau să mai plece. De aceea, şi astăzi, aici, se găseşte cel mai pestriţ amestec de populaţie: români, turci, tătari, bulgari, greci, germani (veniţi din Rusia)... Toţi aşezaţi amestecat."





Aceste cuvinte au fost scrise în anul 1885 şi publicate ulterior de către unul dintre cei mai mari arheologi germani, Carl Schuchhardt (1859-1943), un specialist cu o carieră remarcabilă şi care a cunoscut şi a iubit Dobrogea. El a efectuat în perioada 1884-1918 cercetări riguroase ale vestigiilor antice presărate prin ţinutul dintre Dunăre şi Mare. A studiat astfel Valurile de pământ şi de piatră ale bătrânei Scythia Minor, tumulii răsfiraţi prin toată provincia şi cetatea Axiopolis şi a publicat lucrări de prezentare a acestora, făcându-le arhicunoscute în întreaga lume. De altfel, şi astăzi el este considerat primul arheolog care a cercetat şi studiat sistematic Valurile din Dobrogea.


Protejat al marelui istoric german Theodor Mommsen (autor al monumentalei lucrări "Istoria Romană" - Premiu Nobel pentru Literatură în 1902), adept, biograf şi recenzor al lui Heinrich Schliemann (cel care a localizat şi a descoperit legendara cetate Troia), Carl Schuchhardt este şi astăzi recunoscut drept un mare preistorician, fiind autorul a numeroase lucrări de specialitate. A săpat alături de mari arheologi ai Europei în siturile din Grecia sau Asia Mică, însă marele lui merit a fost acela de a se apleca asupra puţin cunoscutelor vestigii de la Dunărea de Jos, în urma cercetărilor de aici el obţinând rezultate extraordinare.


Carl Schuchhardt a rămas în istoria României şi prin faptul că este primul specialist care a realizat fotografii aeriene ale siturilor arheologice (ex. Valurile de Pământ şi de Piatră din Dobrogea), rămânând astfel, fie că ne place sau nu, pionier în acest domeniu în România. Am scris "fie că ne place sau nu", întrucât fotografierea aeriană a siturilor din Dobrogea şi de pe linia Dunării au fost realizate de către aviaţia germană în 1917-1918, în timpul Primului Război Mondial, în vremea în care o parte importantă din teritoriul ţării noastre (în special Dobrogea) se afla sub ocupaţie străină.
Erau vremuri tulburi, în care poporul român suferea cumplit. La acea vreme, Schuchhardt avea 57 de ani şi făcea parte dintr-o misiune ştiinţifică ce a efectuat studii în cercetări. El a profitat de ocupaţia din România şi s-a folosit de resursele armatei germane pentru a-şi atinge ţelurile ştiinţifice. Vom reveni ulterior asupra acestui episod, cu mult mai multe detalii... Ce trebuie reţinut este faptul că acest arheolog german are o contribuţie deosebită în ceea ce priveşte începutul arheologiei în Dobrogea. El a avut legături de prietenie şi de colaborare cu oameni de ştiinţă şi politicieni români precum istoricul Grigore Tocilescu, inginerul topograf Pamfil Polonic, Titu Maiorescu, politicianul şi prim-ministrul Dimitrie A. Sturdza etc.


Carl Schucchardt, cel care mulţi ani (1908-1925) a deţinut funcţia de director al Departamentului Preistorie al Muzeului Etnologic din Berlin, a fost întreaga sa viaţă fascinat de bătrâna Scythia Minor şi de uriaşul patrimoniu cultural-istoric pe care l-a descoperit aici. Lui îi datorăm şi rânduri scrise despre oraşul Constanţa, aşa cum l-a găsit el încă din anii 1884-1885, într-o epocă în care Dobrogea încerca să uite amintirea veacurilor de stăpânire otomană şi să se impună ca o provincie a României Moderne.


Citatele pe care le vom expune în această scurtă serie de articole îi aparţin arheologului german. Ele au fost publicate pentru prima oară în 1918, în limba germană în lucrarea "Bilder aus der Dobrudscha", editată de Etapele Germane în Dobrogea şi tipărită de Administraţia Germană în Etape în Dobrogea. Textul tradus în română şi din care am preluat diverse pasaje se regăseşte în lucrarea ”în „Bilder aus der Dobrudscha – Imagini din Dobrogea” (coordonator prof.univ.dr. Valentin Ciorbea), Editura Ex Ponto 2011. Aici, Schuchhardt este autor a două articole- „Cercetări arheologice în Dobrogea” şi „O călătorie în Dobrogea în urmă cu 32 de ani”. Traducerea acestora în limba română a fost făcută de Gustav Ruckert.


Povestea lui Carl Schucchardt a început pe 6 august 1859, la Hanovra, el fiind cel mai mare din cei patru copii ai unui celebru gravor artistic. A studiat filologie clasică la Leipzig, limbi moderne la Gottingen şi arheologie la Heidelberg. După definitivarea studiilor superioare, lucrează un timp ca profesor în oraşele Konstantz (n.a. în sudul Germaniei, la graniţa cu Elveţia) şi Karlsruhe.


Viaţa sa ia o cotitură neaşteptată la finele anului 1883. Unul dintre foştii săi profesori de la Heidelberg, Wilhelm Behagel îl recomandă pentru un post de profesor particular... tocmai în România. I se promite un salariu anual de 3.000 de franci de aur, o sumă pe care nu o poate refuza. Românii care ceruseră profesor particular de la Heidelberg erau membrii familiei princiare Bibescu: prinţul Alexandru Bibescu (fiul fostului domnitor muntean Gheorghe Bibescu) şi soţia sa, Elena, născută Epureanu (cunoscută pianistă a Europei, studiase muzica la Darmstadt şi Viena). Cei doi soţi doreau să ofere o educaţie germană celor doi fii ai lor, Emanuel (născut în 1877) şi Anton (născut în 1878).


Carl Schuchhardt este atras de ofertă, de aventura într-o ţară pe care o cunoştea prea puţin, aşa că acceptă să devină institutorul familiei Bibescu. Înainte de plecarea în Moldova, el se întâlneşte cu un alt fost profesor de-ai săi, filologul şi epigrafistul Karl Zangemeister. Acesta îl încurajează ca pe timpul şederii sale în România să meargă în Dobrogea şi să cerceteze puţin cunoscutele vestigii şi ruine de acolo. Peste ani, Schuchhardt avea să scrie următoarele despre profesorul Zagermeister: "... M-a încurajat puternic ca atunci când voi fi în România, să explorez aşa-numitele Valuri ale lui Traian, despre care ştim foarte puţine... o comparaţie a acestora cu mult exploratele limesuri (n.a. linii de frontieră fortificate) din Germania ar fi un lucru de mare valoare".


Despre cele trei valuri de pământ şi de piatră se ştiau, într-adevăr, destul de puţine la acea vreme. Primele informaţii apăruseră în Germania în 1841, odată cu lucrarea "Scrisori din Turcia" a contelui Helmuth Von Moltke, ulterior general feldmareşal şi şef al Statului Major al Prusiei. Acesta descoperise valurile în 1837 pe când se afla în Dobrogea în calitate de consilier militar al armatei otomane aliate. Alte informaţii despre valuri ajunseseră în Germania şi prin intermediul locotenentului Karl Von Vinke (camarad al lui Von Moltke) şi care, la rândul său, făcuse observaţii cu privire la valurile dobrogene. Despre aceste vestigii misterioase scrisese în 1862 şi inginerul francez Jules Michel.


Carl Schuchhardt era deja cucerit de România şi de Dobrogea, doar din auzite, deşi nu călcase încă pe acele meleaguri. Tot din Germania natală aflase despre săpăturile începute la Adamclisi de către românul Grigore Tocilescu (cel care ulterior avea să colaboreze şi să publice împreună cu arhitectul Georg Niemann şi cu arheologul Otto Benndorf).


În ianuarie 1884, tânărul profesor german (avea 25 de ani) ajunge în România, mai exact la conacul Epureni (judeţul Vaslui), unde locuia familia Bibescu. Face cunoştinţă cu prinţul Alexandru şi cu principesa Elena, îi cunoaşte pe copii şi este impresionat de toţi, caracterizându-i ulterior astfel: "o familie rafinată şi o pereche binecuvântată de natură".


Trebuie menţionat faptul că principesa Elena Bibescu avea să fie peste ani cea care l-a lansat pe plan european pe marele George Enescu, iar pentru asta marele compozitor i-a dedicat ei multe dintre creaţiile sale.


Schuchhardt începe să lucreze în familia Bibescu, dar este mereu cu gândul la tărâmurile misterioase de la Dunăre, pe care abia aşteaptă să le cerceteze. Cu prima ocazie, în vara anului 1884 reuşeşte să îşi îndeplinească visul şi coborând din Moldova, trece Dunărea şi vede pentru întâia dată Valurile ce brăzdează ţinutul, între Dunăre şi marele fluviu, de la Constanţa (n.a. numit încă de mulţi Kiustenge) la Cernavoda. Acest prim contact este doar o periegheză, o călătorie de localizare şi de identificare a vestigiilor.


Este fascinat de ceea ce găseşte şi după o scurtă cercetare trage primele concluzii şi realizează că există trei valuri separate, trei linii de fortificaţie distincte, două de pământ şi unul de piatră. Lucrează pe o arşiţă îngrozitoare, într-un ţinut aproape deşertic, fără apă şi în care arar întâlneşte oameni.


Are nevoie de cât mai multe informaţii, astfel că în septembrie 1884 merge la Bucureşti, unde se întâlneşte cu Titu Maiorescu, marele critic literar, filozof, pedaog şi politician (va ajunge şi prim-ministru), care-i facilitează accesul la Muzeul Naţional de Antichităţi şi care îl pune în legătură cu Grigore Tocilescu...


(Va urma)


Bibliografie


Richard A. Mason, Costin Croitoru – „Carl Schuchhardt’s contributions on ancient linear fortifications along the Lower Danube”, Mega Publishing House, Cluj-Napoca, 2016, 400 p


Carl Schuchhardt - „Cercetări arheologice în Dobrogea” şi „O călaţorie în Dobrogea în urmă cu 32 de ani” în „Bilder aus der Dobrudscha – Imagini din Dobrogea” (coordonator prof.univ.dr. valentin Ciorbea), Editura Ex Ponto 2011; articole publicate iniţial în 1918 în lucrarea "Bilder aus der Dobrudscha", editată de Etapele Germane în Dobrogea, tipărit de Administraţia Germană în Etape în Dobrogea


Valentin Ciorbea (coordonator) - „Bilder aus der Dobrudscha – Imagini din Dobrogea”, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2011


Valentin Ciorbea – „Situaţia Dobrogei între anii 1916-1918 în izvoarele germane de epocă", articol publicat în Analele Academiei Române de Știinţă, vol. 9, nr.2/2017, p.51-76


Valentin Ciorbea – „Dobrogea – anul 1918”, articol publicat online pe 31 decembrie 2018 în ciclul „România Mare – Voinţă naţională şi reprezentare europeană” nr.4/2018, pe site-ul www.punctulcritic.ro, material accesat pe 3.02.2020


Octavian Bounegru – "Carl Schuchhardt şi cercetarea arheologică a Dobrogei (1884-1918)", în „Dobrogea 1878-2008- Orizonturi deschise de mandatul european” (coordonator prof.univ.dr. Valentin Ciorbea), Editura Ex Ponto, Constanţa 2008, p.385-389


Doina Păuleanu – "Peninsula Misterioasă", Editura Monitorul Oficial, 2019


Costel Corobanreview la „Bilder aus der Dobrudscha 1916-1918, Imagini din Dobrogea”, material apărut în Analele Universităţii Ovidius Constanţa – Seria Istorie vol.8, 2011


Rog Palmer, Irina Oberlander - Târnoveanu, Carmen Bem (coordonatori) - "Arheologia aeriană. În România şi în Europa"- lucrare editată de Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti, 2009, 210 p; preluată de pe www.cimec.ro/www.e-patrimoniu.ro material accesat şi downloadat pe 8.02.2020


Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.    


 

Sursa foto: „Istoria Dobrogei“, de Adrian Rădulescu şi Ion Bitoleanu, carte disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța


Citeşte şi:
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

#citeşteDobrogea: Detalii economice din Dobrogea anilor ʼ30 (IV). Industria pescuitului şi zonele piscicole

Comentarii








Cele mai recente postari