Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:12 19 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul: Adrian V. Rădulescu - om de cultură şi prefect al judeţului Constanţa (documente)

962
Fără a-mi propune să epuizez realizările primului prefect constănţean postdecembrist, închei mica serie a contribuţiilor mele în evocarea personalităţii lui Adrian V. Rădulescu prin câteva rânduri dedicate activităţii sale în domeniul culturii, cu precădere în cel al teatrului constănţean. Motivul pentru care am ales să închei în acest mod se leagă de una dintre cele mai dragi amintiri mie, copilul purtat prin istorie de bunicul său: o seară plină de magie în care teatrul constănţean îmbrăţişa antichitatea histriană - reprezentaţie de teatru antic, a Teatrului Dramatic constănţean, în cadrul manifestărilor pentru împlinirea a 2.250 de ani de atestare documentară a oraşului, care a transformat Piaţa Mare a Histriei târzii într-o scenă complexă şi cuprinzătoare.
Desăvârşit om de cultură, provenit din mediul muzeal constănţean, prefectul Adrian V. Rădulescu a susţinut dezvoltarea teatrală a Constanţei. A contribuit la reorganizarea sistemului teatral, care, la începutul perioadei post-decembriste a fost alcătuit din Teatrul Liric, cel Dramatic, cel de Balet Clasic şi Contemporan şi Teatrul Fantasio, toate aflate în subordinea Inspectoratului Judeţean de Cultură.

În aceeaşi subordine a intrat şi Orchestra simfonică, înfiinţată la 1 martie 1991, prin decizia nr. 88 / 26.02.1991. Rezultatele reorganizării nu au întârziat să apară. Spre exemplu, după înfiinţarea teatrului de Balet Clasic şi Contemporan Constanţa, în fruntea căruia a fost numit director Oleg Danovscki, în primul an de funcţionare trupa de balet s-a bucurat de apreciere în rândul publicului local, dar mai ales în cadrul turneelor de succes desfăşurate în ţări precum Germania, Italia sau Taiwan.

Teatrul a purtat un loc aparte în viziunea lui Adrian V. Rădulescu asupra culturii constănţene. Pentru fiecare eveniment celebrator teatrele erau solicitate. Căuta astfel trezirea interesului publicului local pentru viaţa artistică de calitate - teatru, balet, operă etc. De asemenea, pentru familiarizarea micilor constănţeni cu arta teatrală a încurajat organizarea de spectacole cu intrare gratuită. Astfel, pentru marcarea sărbătorilor de iarnă, la sfârşitul anului 1990, s-au dat reprezentaţii gratuite pentru copii la Teatrul liric, Casa de cultură şi Teatrul de păpuşi.

Unul dintre cele mai importante evenimente organizate în timpul mandatului său administrativ, iniţiat la propunerea sa, a fost cel închinat împlinirii a 2250 de ani de la prima atestare scrisă a oraşului şi 2500 de ani de consemnare arheologică.

În scrisoarea din 22.01.1991 înaintată prim-ministrului României în vederea aprobării acestor manifestări culturale organizate la Constanţa, prefectul Adrian V. Rădulescu consemna: „Vă rugăm să credeţi, Stimate Domnule Prim Ministru, că pentru România este un bun prilej de realizare a unui dialog cu istorici, arheologi, oameni de litere, artişti etc., aduşi din întreaga lume la Constanţa şi să se stabilească astfel legături utile şi oportune pentru o ţară care în perioada aceasta postrevoluţionară, are imperioasă nevoie de integrare plenară în procesele culturale, ştiinţifice şi diplomatice mondiale - cu precădere, europene.”

Pentru această manifestare de amploare, la care au participat delegaţii ale oraşelor înfrăţite cu Constanţa, membri ai Academiei Române, ai Institutelor de cercetare istorică din Bucureşti, a numit şi condus un comitet de organizare complex şi variat, în care a inclus reprezentanţi ai instituţiilor principale ale oraşului - Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Universitatea Ovidius, Uniunea artiştilor plastici, Arhiepiscopia Tomisului, Inspectoratul judeţean de cultură, cel şcolar, etc.

Evenimentul organizat între 1 şi 10 iulie 1991, a avut un succes răsunător, bucurându-se şi de susţinerea Academiei Române, a Ministerului Învăţământului şi ştiinţei, a Ministerului Culturii şi al Patriarhiei române (conform Hotărârii de guvern din 27.02.1991). Adrian V. Rădulescu, iniţiatorul acestui eveniment, îi sublinia importanţa în şedinţa prefecturii Constanţa din 12 martie 1991: „(...) sărbătoarea nu este numai a portului Constanţa ci a întregii ţări, cu implicaţii serioase în istoria României”.

Spectacolul de teatru antic pe care l-am amintit, la care am asistat, copil fiind, la Histria, a fost organizat cu prilejul acestui eveniment. El a venit şi în amintirea amplului festival „Seri de teatru antic” iniţiat în anul 1978, în cadrul căruia „Legendele atrizilor”, în regia lui Silviu Purcărete folosise cartierul Domus al cetăţii Histria drept scenă, iar corul Madrigal răsunase în interiorul nou-înfiinţatului muzeu de la Adamclisi. Reprezentările artistice de atunci au fost dublate de conferinţe organizate în Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, „instituţie ce poate fi considerată un veritabil coautor al festivalului prin marea generozitate cu care a oferit spaţiile de joc şi o mulţime de alte facilităţi nesperate, d-l Adrian Rădulescu, directorul său de atunci, fiind unul dintre fermenţii manifestării” (Georgeta Mărtoiu, Anaid Tavitian, Thalia ex Ponto la cumpănă de milenii, Constanţa, 2001, p. 58). Astfel, prefect fiind, a reuşit ca după revoluţie, în amintirea acelui magnific spectacol jucat într-o rezervaţie arheologică, să sprijine organizarea unei ultime reprezentaţii de teatru antic tot la Histria, sit pe care regizorul Silviu Purcărete îl considera nu o cetate sau ruinele uneia, „ci un vis despre o cetate”, viziune căreia i-a circumscris memorabila reprezentaţie din 1978.

Amprenta lăsată de Adrian V. Rădulescu în varietatea de direcţii pe care le-a abordat în perioada activităţii sale se regăseşte şi la 18 ani de la dispariţia sa, în evocările celor care l-au cunoscut, în ctitoriile sale. Astăzi, prin proiectul iniţiat de ziarul Ziua de Constanţa, numele său devine cunoscut şi generaţiilor mai tinere, ca o invitaţie pentru preţuire a trecutului şi a oamenilor care prin realizările lor trebuie să rămână în memoria culturală a oraşului.

Sursa foto: Fotografiile ne-au fost puse la dispoziţie de conducerea MINAC şi de familia istoricului Adrian Rădulescu

Despre Irina Sodoleanu

Nepoata istoricului Adrian Rădulescu, Irina Sodoleanu este muzeograf la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. 
Este licenţiată în istorie - Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanţa, promoţia 2004-2008.
În anul 2014 a obţinut titlul de doctor în istorie la Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti, cu lucrarea „Edificiul cu Mozaic din Tomis în context urbanistic şi portuar”, coordonată de prof. univ. dr. Alexandru Barnea. 
Specializată în arheologie clasică, este membru în colectivele de cercetare a siturilor Albeşti - Cetate şi Histria. Printre temele sale predilecte de cercetare se numără evoluţia elementelor de urbanism în coloniile greceşti vest-pontice, transformate în oraşe romane şi romano-bizantine, interacţiunea centrelor urbane vest-pontice cu aşezările din teritoriul rural, tipuri de edificii comerciale în oraşele vest-pontice ş.a.


Citeşte şi: 

#citeşteDobrogea Memorabila personalitate a ctitorului Adrian Rădulescu, evocată într-o campanie ZIUA de Constanţa. Străbatem graniţele judeţului, nemurindu-i realizările

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un om pentru oameni - Adrian V. Rădulescu, primul prefect al Constanței postdecembriste (galerie foto)
  Citește în format integral

11

Comentarii