De-ale iernii
Evenimentele iernii in Constanta
21:21 17 01 2017 Citeste un ziar liber! Unde ne gasiti?

Autonomia Constanței în epoca Mazăre-Constantinescu Un referendum de 500.000 de euro, siguranța națională și o condamnare definitivă

ro

26 Jul, 2016 00:00 982 Marime text
•La începutul anului 2011 au apărut primele discuții în spațiul public despre reorganizarea administrativ-teritorială a României. În urma regionalizării, județele ar fi fost înlocuite de regiuni, iar consiliile județene ar fi fost desființate;
•Pe fondul discuțiilor despre renunțarea la unitatea administrativă a județului, Nicușor Constantinescu abuza de puterea pe care o avea în funcția de președinte al CJC, destabilizând una dintre cele mai importante unități militare din regiune: Centrul Militar Zonal – instituție-cheie pentru siguranța națională în vremuri de criză sau război;
•Procurorii DNA care au instrumentat dosarul CMZ au reținut că ”activitatea infracţională continuată a inculpatului a avut consecinţe serioase asupra securităţii naţionale”, iar faptele sale au fost ”de o gravitate deosebită” (Dosarul în care Constantinescu ispășește prima condamnare definitivă, de 5 ani);
•În aceeași perioadă în care paraliza activitatea CMZ, Nicușor Constantinescu ticluia un referendum, fără precedent la nivel național, ale cărui rezultate, după cum chiar președintele CJC afirma, avea să le folosească ”în toate instanțele din România și Europa pentru a nu se desființa județul Constanța”;
•Altfel spus, dacă regionalizarea s-ar fi înfăptuit la acea vreme, referendumul ar fi fost validat, iar Centrul Militar Zonal ar fi fost scos din joc, Nicușor Constantinescu ar fi avut drum liber pentru a cere, spre exemplu, autonomia județului Constanța.

•Constanța ar fi fost izolată de restul țării, deconectată de la instituțiile centrale și cu o populație vulnerabilă în vremuri de criză sau război. O zonă liberă a tandemului Nicușor Constantinescu-Radu Mazăre, în care cei doi puteau să-și construiască propriile instituții și servicii publice.
•„A zis Năstase odată, când am fost cu Mazăre în ședință de Guvern, în 2004: <<Băi, voi vreți să intrați cu pașaport în Dobrogea?>>. I-am răspuns: <<Nu ne-am gândit domnule premier, dar e o idee bună>>“, a declarat Nicușor Constantinescu, la finalul unei conferințe de presă susținută în iunie 2015, ocazie cu care a anunțat și că intenționează să fondeze o structură politică nouă, Partidul Dobrogenilor.
Dosarul CMZ și consecințele asupra securității naționale
 
Prima condamnare definitivă a lui Nicușor Constantinescu a fost pronunțată în dosarul Centrului Militar Zonal, în rechizitoriul căruia procurorii DNA Constanța au subliniat: ”Scopul urmărit de inculpat a fost acela de a paraliza complet activitatea CMZ Constanţa, pentru a determina instituţia să părăsească sediul pe care îl ocupa, fără a exista pentru aceasta acordul prealabil şi obligatoriu al M.Ap.N. şi fără a asigura un alt imobil amenajat şi utilat conform prevederilor legale, în condiţii care să nu afecteze desfăşurarea activităţilor specifice, pus la dispoziţia CMZ Constanţa, astfel cum impun prevederile art.78 din Legea nr.446/2006”.
 
În urma condamnării definitive de 5 ani cu executare, au existat voci care au acuzat o pedeapsă prea aspră și nejustificată pentru ”subfinanțarea unei instituții”. Însuși Nicușor Constantinescu susținea că este judecat ”pentru că nu a plătit o factură de telefon”. În fapt, dosarul întocmit de procurorii DNA Constanța nu se rezumă la banalul abuz în serviciu săvârșit de Nicușor Constantinescu.
 
O concluzie a magistraților, puțin mediatizată în spațiul public, arată că ”activitatea infracţională continuată a inculpatului a avut consecinţe serioase asupra securităţii naţionale”, prin raportare la atribuțiile și misiunile centrelor militare.
 
Totodată, procurorii au concluzionat că: ”Faptele reţinute în sarcina inculpatului sunt de o gravitate deosebită depăşind cu mult importanţa unei simple contravenţii (…). Aceasta deoarece din cauza conduitei inculpatului, CMZ Constanţa s-a aflat în imposibilitatea de a-şi îndeplini misiunile pe care le are atât pe timp de pace, cât şi pe timp de criză sau de război”.
 
În rechizitoriu se arată cum, pas cu pas, Nicușor Constantinescu a luat o serie de măsuri în urma cărora a paralizat activitatea Centrului Militar Zonal:
 
Astfel, Nicușor Constantinescu a refuzat să finanțeze CMZ, să dispună efectuarea reparațiilor necesare la sediul instituției militare, a cerut personal rezilierea contractelor de utilități (apă, căldură, telefon etc), a întrerupt contractul care asigura paza CMZ și a încercat de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupă și în prezent. Procurorii au mai arătat că acțiunile fostului președinte al CJC ”au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi pagube acestei instituţii”.
 
Cronologia destructurării Centrului Militar Zonal Constanța
 
 
- În 2009, printr-o Hotărâre de Consiliu Județean, este reziliat contractul dintre CMZ și SC Intersat SRL (servicii de internet și telefonie fixă). În urma acestei decizii, punctul de comandă al mobilizării CMZ a devenit nefuncţional, fiind scos din operativitate;
 
- În 15 aprilie 2010, CJC reziliază contractul de pază și protecție a sediului în care funcționează CMZ. Astfel, instituția militară a rămas nepăzită, în condiţiile în care în interior se aflau arme de foc militare, muniţii de război, sisteme de criptare/decriptare a informaţiilor precum şi documente clasificate ”secret de stat”;
 
- Tot în anul 2010 și tot la inițiativa CJC a fost reziliat şi contractul cu SC Comtech SRL care asigura service-ul sistemelor de securitate, respectiv al camerelor video cu circuit închis, sistemul anti-efracţie şi sistemul de avertizare împotriva incendiilor;
 
- În februarie 2011, CJC a cerut rezilierea contractului de furnizare a energiei termice pentru punctul de consum Centrul Militar Zonal din Constanţa. În toiul iernii, Nicușor Constantinescu a semnat personal notificarea de reziliere a contractului prin care agentul termic era furnizat pentru sediul unității militare;
 
- În aceeași lună, după sistarea căldurii a urmat întreruperea apei potabile. CJC a solicitat în februarie 2011 și rezilierea contractului pentru alimentare cu apă. CMZ a întocmit o adresă prin care a arătat CJC că lipsa apei, coroborată cu lipsa fondurilor pentru verificarea stingătoarelor de incendiu conduce la imposibilitatea acţionării în caz de incendiu, dar creează și premisele pentru apariţia unor focare de infecţie;
 
- Odată cu rezilierea contractelor de furnizare a apei și a agentului termic, Consiliul Județean Constanța a solicitat și rezilierea contractului de furnizare a energiei electrice pentru CMZ Constanța. Așadar, în luna februarie 2011, Constanța avea un Centru Militar Zonal fără pază, apă, căldură și energie electrică;
 
- În august 2011, CMZ Constanța rămâne fără cele trei posturi telefonice din cauza neplății facturilor emise de furnizor.
 
Un aspect important este faptul că în clădirea în care funcționează CMZ își aveau sediile și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), dar și SNU Apel de Urgență 112.
 
Articol integral: info-sud-est.ro
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii