Depresia post-electorala face victime

Bilantul de dupa alegeri arata diferit din unghiuri diferite. Asa cum o persoana se defineste pe sine in raport cu altii, asa si cota partidelor a fost definita in functie de rezultatul obtinut la europarlamentare.

Si as mai spune ca, asa cum un ziar are cititorii pe care-i merita, asa si un partid are alegatorii pe care-i merita. Din unghiul PD, care a obtinut cel mai mare procent la euroalegeri, electoratul se vede ca o mare de oameni, in timp ce din interiorul unui partid de talie mica spre foarte mica, precum PC, alegatorii abia se zaresc. Aceasta disproportie intre formatiunile politice este insusi scopul alegerilor. Rezultatele nu puteau fi egale. Ne-ar fi dat cu rest si daca macar doua dintre partide ar fi iesit pe acelasi loc, daramite sa gandim politic (noi romanii) in cantitati egale... Ar fi fost cel putin bizar. Prin urmare, nimic din rezultatul alegerilor de duminica trecuta nu este de neinteles si de neacceptat. Nici macar faptul ca la Constanta, PNL a pierdut in fata nou-nascutului PLD, care s-a rupt de nava mama nu mai devreme de anul trecut. Alegerile au avut totusi urmari. Toata scena politica a fost cuprinsa de o depresie post-electorala. Adica de ce depresia post-natala poate exista si cea post-electorala nu? La noi totul este posibil. Unii sefi de filiale judetene care nu au scos la alegeri rezultatul scontat si-au anuntat demisia de la carma organizatiei. Acest lucru s-a intamplat cu precadere in randul conservatorilor carora, probabil, le-a fost teama de mania lui Voiculescu. Intr-un fel au actionat inteligent. De ce sa fi ajuns sa-i dea Voiculescu jos, cand puteau sa plece singuri. Logic. Gestul lor insa, a aratat si o doza de nerealism daca luam in considerare faptul ca in cadrul euroalegerilor, ca de altfel si in cazul oricarui alt scrutin organizat in momentul de fata, PC nu putea decat sa fie decat printre perdantii codasi. Un lider inzestrat cu un ascutit simt politic ar fi putut anticipa dinaintea alegerilor adancimea haului de 2% in care a fost aruncat PC si ar fi putut sa faca gestul de onoare inainte de scrutin. Epicentrul alegerilor se resimte si in PSD. Procentul obtinut de PSD este totusi unul onorabil avand in vedere prestatia lamentabila a actualului lider al partidului. Social-democratii afectati de stagnarea partidului lor cer capul lui Geoana. Tot mai multe voci din partid vor convocarea de urgenta a unui Congres ce ar putea oferi formatiunii sansa de a scapa de hegemonia actualului sef de partid. Depresia post-electorala este concentrica. Ea ii afecteaza pana si pe primari. Rezultatul alegerilor de duminica le-a lasat un gust amar exponentilor din teritoriu ai partidelor politice, simptomele manifestandu-se in mod diferit, in functie de temperament, dar si de caracter. Gustul amar lasat de rezultate a fost pentru unii sinonim cu lehamitea fata de cei care i-au votat. Mai concret, multi dintre primari s-au suparat pe oameni pentru faptul ca nu au mers la vot. Supararea lor a avut doua cauze: convingerea politica, dar si faptul ca ei - primarii - trebuiau sa raspunda in fata conducerii de la judet pentru rezultatele slabe obtinute de partidul lor. Grea treaba si meseria de primar... Un lucru este sigur, alegatorilor nu li s-a aplecat de la micii oferiti de primari cu ocazia chiolhanurilor din campanie, insa primarilor cu siguranta da.

Scris de: {autor}Manuela MOLDOVEANU{/autor}