Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:12 19 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu live cu primarul Decebal Făgădău Constanța merită mai mult decât critici, dar cum întâmpinăm totuși cei 100 de ani de România Mare? (video)

ro

28 Nov, 2018 00:00 1179 Marime text
Primarul Decebal Făgădău a vorbit ieri, la Interviu Live, în redacția ZIUA de Constanța, despre cum va sărbători municipiul Constanța anul acesta Ziua Națională, în An Centenar, despre personalități locale, naționale și universale cărora le datorăm ultimul veac de Românie. Totodată, edilul-șef a acceptat să discute și despre probleme actuale ale orașului, pe care spune că le va rezolva în acest mandat, în ciuda criticilor, unele de-a dreptul vehemente din partea constănțenilor. Acum rămâne de văzut când și cum vor fi finalizate.
 


 
Domnule primar, Constanța merită mai mult decât critici, mai ales în aceste zile premergătoare Zilei Naționale, și tocmai de aceea mi-am dorit să participați la această discuție din seria interviurilor pe care ZIUA de Constanța le dedică Centenarului. Să discutăm și în logica constănțeanului care, trăind și iubind Constanța, se întreabă ce poate face și el pentru oraș, nu doar să aștepte ca administrația să facă ceva pentru el.
Înainte de a vă întreba cu ce vom rămâne după 1 Decembrie 1918, la Constanța, vă rog să ne spuneți ce pregătiți constănțenilor pentru data de 1 decembrie, sâmbătă, când se anunță o paradă extraordinară, mult mai frumoasă decât anul trecut.
 
Mă bucur că, de la an la an, văd că momentele de sărbătoare a orașului, a Dobrogei, sărbătoarea națională, devin din ce în ce mai adânc impregnate în viața orașului. Și eu nu dezarmez, nu mi-am propus să am o abordare cantitativă, ci pur și simplu una calitativă, una firească, organică. De la an la an îmi doresc să conștientizăm că, indiferent dacă ne plac sau nu ne plac, conducătorii ei sunt vremelnici și că orașul rămâne al nostru, al fiecăruia dintre noi, că destinul stă în mâinile fiecăruia dintre noi, că destinul regiunii, al țării stă în mâinile fiecăruia dintre noi.
 
Indiferent că este pe un ton mai critic sau pe un ton mai laudativ, din păcate, trăim niște vremuri în care nu prea vorbim și nu neapărat despre faptele bune care se întâmplă în permanență la noi în oraș, la noi în țară. Observ că este un crescendo, de la an la an. Anul acesta am văzut că lumea este mai interesată de cum ne pregătim. Până acum era suficient un anunț, și cine voia îi dădea curs, cine nu voia nu îi dădea curs. Anul acesta, din timp, mai mult că niciodată, de la vecini, rude, colegi, cam toată lumea mă întreba: „Ce facem de 1 Decembrie?”
 
Am publicat programul - vom organiza o paradă cum nu s-a organizat vreodată la Constanța. Vom avea un survol cu avioane ce aparțin Aviației armatei române, dar și ale partenerilor noștri strategici, vom avea, ca element de noutate, un efectiv al Poliției locale ce va defila împreună cu toate structurile Ministerului de Interne și ale Ministerului Apărării Naționale. Îi invit pe toți constănțenii să fie parte la acest moment unic în istoria orașului nostru.
 
Am pregătit sărbătoare și în cartiere. Încerc să țin deoparte factorul politic de această sărbătoare firească a oamenilor. Ei trebuie să înțeleagă cum era acum 100 de ani.
 

„După momentul 1 Decembrie, a urmat al Doilea Război Mondial, care a marcat și România, și Constanța“

 
Ce înseamnă pentru primarul Decebal Făgădău acest an Centenar?
 
Pentru mine, Centenarul înseamnă o încununare a tuturor experiențelor cere ne-au făcut astăzi să fim ceea ce suntem. Sunt subiectiv deoarece pentru mine Ziua Dobrogei poate înseamnă mai mult decât Ziua Națională. Cu toate acestea, mă gândeam dacă mă veți întreba ce personalități sunt asignate Centenarului în memoria mea. Eu mi-aș dori să îl avem pe Carol la Constanța și să avem măcar un bust, dar trebuie să recunosc că regele Ferdinand și regina Maria, regina mamă a României, reprezintă momentul de început pentru sărbătoarea Centenarului.  
 
Totul s-a obținut cu greu, cu sacrificiu. În istoria văzută de sus, văzută de un om aflat la jumătatea vieții, văzută de un om care a trăit jumătate de viață într-un regim și jumătate în altul, tabloul s-ar creiona cam așa: pentru mine, după 1 Decembrie 1918 a urmat o perioadă în care România a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Oameni învățați, luminați, recunoscuți mai mult afară decât în țară au venit și au generat o dezvoltare economică fără precedent în România. Era o perioadă de construcție care se baza foarte mult pe încredere. Nu eram separați, rupți de ceea ce se întâmpla la nivel european sau internațional. Acesta este rolul pe care l-a avut monarhia în viața României - ne-a ținut conectați la realitățile lumii și la vremurile contemporane. Nu trăim din amintiri și încurajând o perspectivă asupra viitorului decât o jelanie a prezentului. Dacă ne uităm în urmă și vedem care erau realitățile României la 1918, poate nu avem atât de multe motive de mândrie câte am avea astăzi.
 
După momentul 1 Decembrie, a urmat al Doilea Război Mondial, care a marcat și România și Constanța. Toată lumea pasionată vede imaginile cu Cazinoul bombardat chiar dacă avea un steag cu Crucea Roșie pe el. Orașul nostru a suferit dar nu atât de mult cât au suferit alte orașe ale României. Al doilea război mondial  a lăsat urme și trebuie să remarc că un rol important l-a avut regele Mihai și mareșalul Antonescu, o figură emblematică a istoriei noastre, o figură contestată de unii sau adulată de alții.
 
Noi ar trebui să luăm de la fiecare ceea ce a făcut bun, ceea ce a lăsat bun pentru nația noastră. A urmat o perioadă în care ne-am alăturat unei familii socialiste. O familie care s-a apucat serios de treabă, o familie pe  care noi astăzi o vedem cu ochi critici și avem un trecut de care ne scuzăm.
 
Altă figură marcantă a istoriei a fost Nicolae  Ceaușescu, chiar dacă îl asimilăm unui dictator cu mână forte care ne-a ținut în întuneric, izolați de lume în foame. Dacă ne întrebăm bunicii sau părinții ce au simțit în vremurile în care primăvara de la Praga lăsa urme la  nivel european și la nivel internațional. Și poziția României  ce sentiment de mândrie a stârnit , dacă în acele momente făceam alegeri democratice, cu pluripartidism, ar fi câștigat. În cele di urmă un lider a dat tuturor locuitorilor sentimentul de mândrie și de apartenență la o națiune la o țară.
 
S-au făcut lucruri și mai bune, și mai puțin bune. Cred că următorul pas important a fost momentul revoluției, am schimbat radical regimul, mulți de vârsta noastră, formați într-un anumit sistem, au fost o perioadă bulversați.
 
Am făcut o analiză în momentul în care învățam la sociologie. Încercam să separ în trei categorii de vârstă românii și să văd care este generația cea mai progresistă. Am avut o surpriză. Generația noastră este cea mai retrogradă s-a format într-un sistem și a trebuit să se adapteze la un alt sistem, la niște realități cu care nu era pregătită. De aceea generația noastră va pune pe primul loc stabilitatea. Nu suntem atât de temerari, lucrăm în companii multinaționale, în poziții cheie, atunci când ne cunoaștem limitele de competență, subordonări, coordonări.
 
Cei mai progresiști sunt cei care au trăit înainte de 1989. Oameni care au trăit și vremea războiului și în vremea socialismului și a comunismului feroce și sunt oameni care cu această experiență de viață vor să folosească  că ceea ce a fost bun. Din istorie și din experiența personală și să predea succesorilor o țară mai bună, un viitor mai bun.
 
Pe locul 1, cei mai progresiști sunt cei care au trăit mai mult, oamenii care nu au nici un fel de limite în a se uita la lideri  și la realitățile vieții. Au văzut atât de multe lucruri care s-au întâmplat încât  greu îi mai păcălești pe oameni. Există această legendă când seniorii, bătrânii, pensionarii, nu mai sunt generatori de progrese. O cercetare făcută de sociologi a arătat că această generație este cea mai progresistă.
 
Pe locul doi sunt cei născuți dincoace de 1989, oameni pentru care timpul se măsoară altfel, accesul la informații este altfel, termenul de graniță este în sine, ei stabilesc unde este această graniță.
 
Perspectiva mea asupra Centenarului vine din partea unui retrograd, nu neapărat din partea unui progresist. Au mai fost două momente pe care le consider ca fiind cele mai importante din existența noastră post decembristă.
Intrarea în marea familie  NATO și acceptarea în Uniunea Europeană, chiar dacă nu eram pregătiți. Trăiam niște vremuri în care fondurile de pre aderare nu aveau o aderență destul de nare și de atunci tot încercăm să utilizăm și fondurile post aderare, dar trebuie să recunoaștem că nu suntem pregătiți.
Nu ne putem compara cu oameni care au fost crescuți, educați și trăiesc de facto într-un sistem în care totul este despre un proiect.
 
Care este proiectul tău de viață, care este proiectul tău de carieră, nu este lipsa de bani cea care guvernează această proiectare a unei acțiuni, sau împlinirea unui vis, acolo oamenii își planifică lucrurile. Noi trăim niște vremuri în care suntem reactivi, noi nu mai operăm cu planificare, noi lăsăm să ni se întâmple.
 
Vedem prieteni care spun „mi s-au terminat banii”, „dacă azi am luat salariu, mâine i-am smintit pe toți”. Acest lucru ne duce în familie, în fiecare fibră a noastră, să ieșim dintr-o logică de planificare pentru că am stat foarte mult într-o logică de planificare în care noi trebuia să facem sacrificii. Să îndurăm lipsa de energie electrică, lipsa de căldură și de apă caldă.
 
Sunt oameni chibzuiți și astăzi, domnule primar, chiar și din rândul tinerilor... Sunt tineri care sunt obligați să muncească încă de pe băncile școlii și sunt nevoiți să își facă o planificare...
 
Mă bucur, pentru că această componentă de educație financiară se transpune într-un mod de viață. Constanța și Dobrogea  nu fac notă discordantă în această 100 de ani. Noi am generat pe multe planuri o mulțime de personalități și aș încerca să privesc din perspectivă universală, globală. Dacă ne uităm la ce a însemnat România să vedem ce a însemnat Eugen Ionescu, Emil Cioran, Constantin Brâncuși, George Enescu, Sergiu Celibidache.
 
Astăzi când mergem în medii elevate și ne întâlnim cu oameni universali care simt că toată planeta este țara lor, oameni care nu sunt atât de  agățați de o graniță și care au o apartenență națională, dar care au mintea deschisă. Când vorbesc despre România vorbesc despre cei pe care i-am menționat.  Să ne uităm la ce a însemnat România cu George Emil Palade, cu un constănțean, Nicolae Georgescu ( Nicholas Georgescu-Roegen), părintele bio economiei mondiale.
 
Japonia, după cel de al Doilea Război Mondial, și-a restructurat toată economia bazându-se pe principiile, pe fundamentele născute de un român constănțean. Astăzi, Japonia, o țară micuță, este în primele 4 locuri, la orice top, dar a suferit enorm în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și care și-a revenit pentru că un român a născut niște principii după care ei s-au organizat,  cu o cultură și cu o disciplină cu totul aparte, un mod de a trăi.
 
Avem multe personalități cu care să ne mândrim. Ce au însemnat Gopo, Dumitru Prunariu, ce moment de mândrie națională a fost când un român a cucerit spațiul. Ce au simțit părinții noștri când calculatorul nu putut afișa nota 10 după evoluția Nadiei Comăneci. Să ne gândim că Nadia  Comăneci, Ilie Năstase, Gheorghe Hagi, oriunde mergi pe Globul acesta, mulți nu știu unde este România, dar de Gheorghe Hagi au auzit.
 
Să vedem ce înseamnă astăzi Simona Halep, să vedem ce înseamnă această zonă care i-a dat pe Ilie Floroiu, pe Elena Frâncu, Ivan Pațaichin  avem o mulțime de oameni.
Constanța, Dobrogea, România nu fac notă discordantă, ci pur și simplu fiecare regiune  a încercat să dea ce are mai bun universalității. Astăzi ni se pare straniu  să aflăm că cei mai puternici oameni ai lumii, cei mai bogați oameni ai lumii au auzit ce a însemnat Ana Aslan. Să vedem ce importanță au avut în vremurile respective Cantacuzino, vaccinarea care a stopat o lungă suferință a poporului acesta. Trebuie să vorbim despre liderii spirituali pe care i-a dat țara aceasta: Arsenie Papacioc, Arsenie Boca, părintele Stăniloaie. Astăzi ne scuzăm credința. Nu înseamnă să fim habotnici dar să rămânem fără credință oameni fără Dumnezeu mă doare și mă mâhnește.
 
Avem oameni minunați în fiecare zonă, în fiecare oraș. Constanța nu este atipică, din acest punct de vedere, din contră, la Constanța este o încrucișare de gene, un fel de „vigoris genesis”. Suntem un oraș port, un oraș multietnic, aflat la răscruce. Din această îngemănare de sânge, succesorii noștri au preluat de la predecesori  caracteristicile cele mai puternice.
 

„Constanța este un creuzet de bogăție umană“

 
Sociologic vorbind, o fi bine o fi rău?
 
Este foarte bine, pentru că, în general, în momentul în care există diversitate există progres. Într-un oraș care fierbe  suntem foarte bogați pentru că avem cel mai important capital.
 
Avem oameni frumoși. Am fost la Colegiul Regina Maria. Într-un oraș în care asist la o jelanie generalizată, nu avem viață culturală, nu avem biblioteci, dar vedem sălile goale Suntem aceiași la vernisaje, la spectacole de teatru, de operă, de balet, de operetă, concerte de muzică clasică.
 
Vedem o jelanie că nu avem viață culturală. Copiii de la Regina Maria… avem un fond uman extraordinar. Constanța este un creuzet de bogăție umană. Oamenii sunt cei care dau valoare orașelor, nu banii. Trăim niște vremuri în care ne ia mai bine de 5 ani să vopsim podul lui Saligni pe care l-a făcut în 4 ani. Am fost neadaptați, nepregătiți să ne însușim niște directive pentru care noi nu eram pregătiți. Pentru Franța, Italia, Germania veneau firesc, cursiv.
 
Pentru noi, care am avut doar schimbări de regim, doar puțini am fost uniți într-o singură familie. După 1989 am pierdut 4 milioane  de români, 4 milioane de oameni pregătiți, care s-au integrat ușor în viața altor colectivități, care aduc valoare fiecărei colectivități unde ei trăiesc și muncesc în momentul de față.
 
De ce nu am reușit să îi păstrăm?
 
Nu aveam cum să îi păstrăm. Fiecare își alege drumul în viață. Am fost în Bristol, la Parlamentul Global al Primarilor. Bristol a fost principalul punct de negoț cu sclavi. Are o istorie negativă în conștiința universală. Astăzi în Bristol se vorbesc 98 de limbi,  comunitatea română de acolo are 7000 de oameni, trăiește mai românește decât acasă. Își respectă toate sărbătorile, toate tradițiile, am văzut portul popular, recitau poezii cum o făceam noi pe vremuri. Dacă spui că îți iubești țara ești catalogat ca fiind naționalist.
 
Eu cred că viitorul nostru este în NATO în primul rând  și Uniunea Europeană. Au fost două momente cruciale în istoria post decembristă. Înainte să avem așteptări de la ceilalți fiecare dintre noi să își propună să aibă așteptări de la sine. Constanța s-a schimbat cel mai mult in ultima stă de ani în comparație cu orașele României. Era o comună mai mare.
 
După cel de al Doilea Război Mondial, primul moment l-a reprezentat revenirea Dobrogei la patria mamă. Conform Tratatului de la Berlin, noi am legat Dobrogea de patria mamă, prin ansamblul de poduri al lui Anghel Saligny. A câștigat licitația luptându-se cu Eiffel. Noi facem fotografii cu Turnul Eiffel, dar eu fac fotografii cu podurile lui Saligny pentru că sunt mai frumoase.
 
A trebuit să facem un port și asta era Constanța. După cel de-al Doilea Război Mondial, a investit toată țara în Constanța.
 
După revenirea Dobrogei la patria-mamă, au venit oameni de administrație și dascăli din toate colțurile lumii pe acest meleag pentru a uniformiza. Acum 140 de ani eram subdezvoltați. După cel de al doilea război mondial economia centralizată a văzut oportunitatea pe care o are România prin deschiderea la Marea Neagră. S-a dezvoltat o flotă uriașă.
 
O flotă pe care nu o mai avem...
 
Nu vreau să vorbesc despre ce s-a întâmplat rău în aceste momente.
Constanța a crescut uriaș pe verticală și pe orizontală, în 1985-1986  a devenit un oraș închis. Nu se mai dădeau vize de flotant, nu se mai făceau mutații pentru că se dezvoltase prea mult, prea repede. Să crești de la 20 000 de familii la 350 000 de locuitori în mai puțin de 100 de ani vine și cu lucruri bune și cu mai puțin bune.
Astăzi încercăm să gestionăm un oraș care a fost construit în integralitate înainte de 1989, cu pretențiile unui oraș din contemporaneitate. Legate de mașini,  de locurile de parcare,  de rețeaua de transport public, rețeaua școlară. Noi nu am adus foarte mari schimbări pentru că sistemul public a fost reactiv și retrograd.
 
Mediul economic ne-a luat-o de multe ori înainte, mediu educațional, a ieșit dintr-o logică de planificare. La Constanța avem 3 universități. Înainte de 1989 aveam o școală de subingineri și Academia Navală care era militară, era Institutul militarizat cu pază, astăzi copiii noștri au mai multe opțiuni: Universitatea Ovidius, Universitatea de Marină Civilă și Academia Navală.
 

„Reînființarea Liceului de Marină Militară, în Anul Centenarului“

 
Ce rămâne în Constanța, pentru constănțeni, în acest An Centenar? Ceva palpabil...
 
Anul acesta a însemnat: reînființarea Liceului de Marină Militară, un liceu care dă predictibilitate în viața multor români. Noi am ales în 1989, să eliminăm vocea unică a unui partid cu pluripartidism. Nu întotdeauna ne înțelegem între noi, nu trebuie să fim în unanimitate de acord dar reînființarea Liceului de Marină Militară este un act de voință și un act de unitate.  Împreună cu conducătorii Armatei Române cu miniștrii politici ai armatei române, și cu administrația locală am luat această hotărâre.
 
L-ați gândit ca un eveniment dedicat Centenarului? Pentru ca nu s-a vorbit în această cheie.
 
Da, vă vorbesc în această cheie. Apoi, redeschiderea Băncii Naționale a României, noi suntem oraș graniță UE  și NATO. Astăzi vorbim despre un sediu funcțional, hotel Mercur, un sediu frumos, cu sală de tezaur, cu sală de instruire în care lucrează 50 de oameni, și avem o regională a Băncii Naționale a României la Constanța.
Ceva ce ne va  marca istoria noastră, avem  un acord cu Banca Mondială,  primul oraș din lume, care vine să asiste conducerea orașului în acordarea priorităților. Banca Mondială trebuie să îmi arate unde este potențialul real al orașului nostru și nu gâlceava balcanică care ne arată că suntem într-o competiție cu un anumit oraș. Noi suntem în complementaritate cu tot ceea ce este românesc.
 
Constanța este un oraș al României, îmi crește inima când văd fiecare oraș al României cum se dezvoltă, așa cum și multor români le crește inima când vin la Constanța și văd schimbări.
 
Competiția nu este rea, domnule primar..
 
Nu vorbesc de competiție, vorbesc de complementaritate.
 
Acum înțeleg de ce ați mutat parada la confluența dintre Ferdinand, 1 Decembrie 1918, Al. Lăpușneanu, probabil pentru a marca acest An Centenar la îngemănarea unor bulevarde care are legătură cu regalitatea... Sunt oameni care vă amintesc că ați promis că va fi amplasat bustul Reginei mame în fața Muzeului de Artă. De ce nu s-a întâmplat până pe 1 decembrie?
 
Mi-am propus ca în tot mandatul meu să ne cunoaștem și să ne recunoaștem valorile. Nu doar la momentele de însemnătate istorică. În mandatul meu am premiat sportivi la un loc cu antrenorii, am premiat elevi la un loc cu cei care i-au pregătit. Am încercat să fac un gest de dreptate oamenilor care au muncit o viață pentru Constanța ți pentru România, prin acordarea simbolică a unui titlu de cetățean de onoare. Aveam nevoie de un moment de împăcare.
 
Este nevoie de obținerea avizelor. Eu nu obțin avizele mai repede decât ceilalți. Cu atât mai mult când operăm într-o zonă cu vestigii istorice. Mă bucur că am reușit să scoatem bustul reginei din beci. Cei de la ISU ne-au ajutat, le mulțumesc. Doina Păuleanu își luase gândul că vom reuși să o scoatem din beciul Casei Pariano și s-o ducem în holul Muzeului de Artă. Haideți să mergem să o vedem măcar acolo în holul muzeului. Să vedem ce tezaur are Muzeul de Artă. Și apoi vom aprecia la adevărata valoare când o vom scoate în fața muzeului.
 
Este o promisiune a administrației locale?
 
O voi face,  dar nu mai dau termene limită cu absolut nimic, pentru că nu mă deranjează detractorii, dar nu vreau să îi mai fac mari pe munca celor care nu țipă, nu stăm pe Facebook, pentru că avem serviciu.
 
Ce le spuneți, domnule primar, locuitorilor care sunt de părere că după 1 Decembrie la Constanța vor rămâne cu amintirea unei parade ce s-ar putea să fie extraordinar de frumoasă, dar atât, și cu „acea porție de fasole și cârnați” pe care o vor primi toți constănțenii...
 
Rămânem cu un oraș care este unit, o relație de unitate între oraș și port, intre oraș și mediul universitar. Rămânem cu o serie de manifestări artistice fără precedent. În ultimii 2 ani de zile s-au alocat mai mulți bani decât în ultimii 25 de ani pentru evenimente sportive, culturale la Constanța. Vom găsi o Constanță mai unită, chiar dacă ea pare dezbinată.
 
Nu pare, este.
 
 
Nu, pare. În fața unei provocări externe, atunci când va fi cazul, noi ne vom uni, Centenarul găsește Constanța într-o poziție mult mai sigură și mai stabilă în context național și internațional. Am organizat a doua ediție a Forumului de Securitate în Marea Neagră și zona Balcanilor la Constanța împreună cu NATO. Au fost 350 de specialiști din tări membre NATO la Constanța și au vorbit despre Marea Neagră și zona Balcanilor. Constanța a devenit un centru de dezbatere și nu doar de interes. Este orașul care are gradul de îndatorare cel mai scăzut din România - sub 2,5%.
 

„Avem peste 20.000 de locuri de parcare si aproximativ 170.000 de mașini“

 
Noi, cei care ne luăm informația de la dumneavoastră, înțelegem lucrurile altfel, dar oamenii nu înțeleg că aceste evenimente pe care le-ați punctat sunt importante pentru ei ca cetățeni... Ei vor să știe ce se va întâmpla cu locurile de parcare.
 
Niciodată nu vor exista suficiente locuri de parcare. Investim în transportul public, ca alternativă la transportul individual. La Ziua Națională vom prezenta noile autobuze. Veți vedea cât de mult investește orașul în transportul public. Veți vedea care va fi standardul de siguranță în noile mijloace de transport, astfel încât să ne putem lăsa copiii așa cum și părinții noștri o făceau, să mergem la școală. Sunt multe lucruri pe care constănțenii le văd. Nu este cartier în care să nu se fi intervenit. Nu s-au asfaltat în ultimii 10 ani, câte străzi am asfaltat în ultimii doi ani de zile.
 
DNA la Confort Urban lasă sau nu lasă urme?
 
Evident că lasă urme. Termenele nu le-a stabilit nimeni. Toată viața îmi voi propune  să fac 1000 de lucruri decât să-mi propun să fac 2 mari și late și apoi să vin să scot ochii: „Uitați că am  făcut 2 lucruri”. Toată viața am fost așa și le mulțumesc celor care m-au format: de la mama care mi-a fost și educatoare, prof Rotund care mi-a fost dirigintă la Școala 38. Continuând cu dl. George Stănculescu mi-a fost diriginte la Mircea cel Bătrân, cu prof. Gheorghe Dumitrașcu mi-a fost un fel de tată nu doar diriginte, le mulțumesc că m-au făcut ceea ce sunt, ei m-au făcut ambițios și îmi voi propune să fac cât mai multe lucruri. Întotdeauna vor exista voci critice și încurajez vocile critice.
 
Și totuși, oamenii merită un răspuns. Ce să facă, să își vândă mașinile și să folosească transportul în comun?
 
Propun să facem schimb de locuri. Avem peste 20 000 de locuri de parcare si aproximativ 170 000 de mașini. Avem cum să rezolvăm aceste lucruri peste noapte? Nu. Noi facem pe toate planurile câte ceva. Încercăm să redăm cât mai multe trotuare pietonilor, să dăm locuri de parcare ocupate de garaje în care ne ținem murăturile, să le folosim ca parcări. La 10 garaje încap 15 mașini.  Aceste soluții vin pas cu pas. Unii au de mers mai mult de la locul de parcare, dar asta-i viața. Toți vor orașe ca afară. La Paris,  Londra, Milano,  Bruxelles, dacă a expirat timpul de parcare plătești amendă de 2000 de euro. Noi vrem oraș ca afară fără nici o regulă așa cum este la noi? Majoritatea oamenilor respectă regulile.
 
Sunt zeci de mii de constănțeni care au primit amenzi!
 
Sunt 47 000 de oameni care au primit amenzi, 48 % au primit amendă pentru că nu au plătit parcarea, ne-au furat, nu au plătit 1,5 lei biletul.
 
Vă întreabă un elev al Colegiului de Artă, de la a cărui aniversare veniți, când va putea merge la liceu în sistem subvenționat. Vorbesc despre un elev care a obținut premii pentru acest liceu, pentru oraș...
 
Vom face, ușor, ușor, o corelare între posibilitățile bugetare și performanțele școlare, nu va fi peste noapte gratuit. Nu am cum să măresc bursele, din ce plătim noi constănțenii, din  impozite ¼  merge la burse. Vom investi în continuare în transportul comun. Încerc să balansez gratuitatea pentru pensionari cu un pachet pentru tineri. Am fost descurajat de cifrele mici după ce am acordat 50% reducere la transportul în comun. Dacă vin și spun că transportul este gratuit pentru toți copiii până în 18 ani,  atunci cei de la transport în comun îmi trimit factură chiar dacă tinerii între 0 și 18 ani consumă sau nu. Când ai cumpărat o mașină este responsabilitatea ta și trebuie să te asiguri că ai loc de parcare, ca platești asigurarea, că o duci la service, etc. Nu este o obligație în viață să avem mașină este un act de voință.  Suntem diferiți, dar trebuie să ne intergăm în colectivitate. Eu nu îmi doresc să trăim într-o Constantă dezbinată, voi încerca să îi unesc pe oameni.
 
Regula trebuie respectată. Voi începe cu copiii buni pentru că ei trebuie să fie un exemplu pentru generația lor. Voi face cu noua companie de transport o politică de promovare în rândul tinerilor a transportului în comun. Rezultatele diferă,  trebuie să căutăm mecanismele de echilibru. Îmi asum criticile dar nu voi arunca banii constănțenilor.
 
În ultimii 16 ani s-au cheltuit 45 milioane de euro din bugetul local pe panseluțe, undeva la 2,6 milioane de euro pe an...
 
Vă dau un exemplu, Sectorul 3 București a cheltuit 23 milioane de euro anual, Sectorul 6 București investește acum 25 milioane de euro într-un parc, 2,6 milioane de euro este foarte puțin. În loc să cumpăr panseluțe am preferat să fac o singură achiziție, acord-cadru pe 3 ani, licitație în care s-au bătut companii  și să drămuim în funcție de ce putem să plantăm și ce putem să întreținem. Veți vedea o altă abordare în ceea ce privește spațiul verde. Calitate și apoi cantitate.
 
Până la finele mandatului, voi face un raport cu câți mp de spațiu verde avem pa cap de locuitor. Abia aștept să fac publice,  cu satisfacție, aceste date pentru a le râde în nas detractorilor și ipocriților care folosesc subiectul spațiu verde fără să fi plantat un pom în viața lor, doar pentru a-ți atrage voturi politice. Le doresc multă sănătate și să planteze măcar 1% din cât am plantat eu.
 

„Constanța nu are un sistem de irigații“

 
Să știți că au mai plantat și alții, nu doar dvs. De exemplu, cei de la Constanța Restart. Am fost cu ei în câteva rânduri, am văzut cât muncesc și știu că fac asta pentru oraș, nu pentru vreun interes. Primăria are cu ce întreține ce s-a plantat prin această asociație în 2018 sau ce vor planta anul viitor?
 
Nu, pentru că nu avem un sistem de irigații în oraș. Gropile au fost făcute de primărie, au udat cei de la primărie. Problema nu este de cisternă. Avem un sistem de irigații formată din 3 stații de pompare: 2 din Lacul Siutghiol, 1 din Lacul Tăbăcărie și dacă vrem să irigăm pe faleză la Cazinou, trebuie să pornim pompe, să consumăm energie, să transportăm apa printr-un sistem ciuruit și ne mirăm că avem străzile inundate. Este un sistem nefuncțional. Reabilitarea costă peste 6 milioane de euro.
 
Vreau să găsim soluții punctuale. Dl Coman îmi doresc să fie la fel de inimos la serviciu pe cât este în activitatea civică. Sunt în discuție cu Politehnica din București, cu RAJA, cu specialiști în apă, dl Caraivan, dl Pitu de la Apele Române lucrează la un plan care îmi arată ce avem de făcut. Vom înlocui un sistem inexistent de irigații cu soluții punctuale.
 
„Parcul Tăbăcărie nu este lotizat, nu este vândut“
 
De când nu mai avem irigații?
 
De mulți ani. Nu știam ce să fac mai întâi când am fost interimar. Primul lucru este să facem Registrul Spațiilor Verzi. Să ne asigurăm că nimeni nu se mai atinge de ce însemnă spațiu verde în Constanța. Ați văzut că în Parcul Arheologic avem sistem de irigații. Același lucru vom face și în parcul de la Teatrul Oleg Danovski, la Liceul Mircea cel Bătrân, Parcul din Tomis II.
 
La fel și în parcul Tăbăcarie, care, apropo, este ultimul  bastion în lupta contra betoanelor. Azi nu este lotizat, nu este vândut, este spațiu cu reglementare de spațiu verde și nu se va schimba. Iar cine spune altceva, minte. În mandatul meu nu am aprobat și nu voi aproba nicio retrocedare.
 
Câte solicitări de retrocedare au fost și când au apărut aceste solicitări?
 
Foarte multe. Încă dinainte de 2001. Avem o hotărâre de Instanță, pentru că nu am vrut să retrocedăm Parcul tăbăcărie, obținută la Oradea, prin  care ne obligă să dăm teren  echivalent în valoare de 8 milioane de euro, unei familii. Am refuzat să retrocedez Parcul Tăbăcărie. În mandatul meu am refuzat să retrocedez Parcul Tăbăcăriei. Am respins toate solicitările de retrocedare a Parcului Tăbăcăriei. Decizia Instanței s-a bazat pe refuzul nostru și pe argumentele pe care le-am adus. Avem mai multe solicitări de retrocedare sau de cumpărare, pe care le-am respins. Mă bucur când văd că Parcul Tăbăcăriei stârnește atâta pasiune. Mă simt apărat de constănțeni atunci când am respins toate cererile de retrocedare.
 
Există din nou o inflamare legată de lacul Tăbăcărie, în legătură cu acea dezbatere pentru viitorul PUZ al lacului Tăbăcărie. Care este termenul final până când constănțenii pot trimite acele propuneri?
 
Nu știm care este termenul final. Legea nu prevede un termen-limită. Nu este un PUZ elaborat, în afară de un anunț de intenție făcut de cei de la Apele Române. Suntem în etapa incipientă a elaborării unui PUZ. Am cerut de anul trecut să rezolve problema cu lacul din punctul de vedere al curățeniei lacului. Nu sunt în război cu Apele Române. Suntem de aceeași parte. Avem un singur stăpân, publicul. Le-am cerut să definitiveze ce este al lor și ce nu este al lor. Ei au doar luciul de apă și 5 m de la mal.
 
Este o fotografie cu ce eu propus ei,  nu cu ce vom propune noi sau vom aproba noi. Eu nu voi aproba PUZ-ul Lac Tăbăcărie până când nu obțin părerea tuturor specialiștilor pentru că, pe lângă inițiatorul PUZ-ului, sunt specialiști ca Institutul de Cercetare Dezvoltare Marină, Grigore Antipa.
 
Apropo de Antipa, puțini știu că el a adus în România un schelet complet de balenă și porțiuni dintr-un schelet de pui de balenă, pe care l-a donat Complexului Muzeal de Științele Naturii. La Delfinariu, scheletul de pui de balenă este adus în România de Grigore Antipa.
 
Până nu voi cere părerea specialiștilor, eu nu voi supune aprobării Consiliului Local, până nu mă lămuresc ce impact are propunerea pe care o face inițiatorul. Pe măsură ce ai o lege care spune că trebuie să închiriezi ca să obții venituri, ei au închiriat. Conform contractului, înțeleg că cei care au închiriat doresc să obțină un profit. Dar nu îl vor obține în orice condiții și fără ca eu să ascult opinia constănțenilor.

Când apreciați că acest PUZ ar putea fi finalizat?
 
Nu știu să vă spun, în momentul de față pentru mine sunt mult mai de interes curățenia lacului, viabilizarea malurilor lacului Tăbăcărie, și nu am nicio problemă să stabilim cine ce are de făcut. Îmi doresc și nu este întâlnire fără ca dl Ilie Floroiu să nu îmi spună să fac pistă de alergare în jurul lacului Tăbăcărie.
 
Dar acel proiect de pistă velo pe care l-ați prezentat va fi integrat cu cel al Apelor Române?
 
Evident.
 
În ce stadiu este acest proiect?
 
Astăzi nu avem reglementare urbanistică. Profităm de inițiativa celor de la Apele Romane și ne vom insera și noi propunerile municipalității. Voi prezenta, la dezbaterile publice  ce dorim noi să facem în jurul lacului Tăbăcărie nu ce doresc cei de la Apele Române.
 
Analizăm la nivelul RAEDPP să o transformăm în societate, să înglobăm și spațiile verzi.
 
Astăzi am avut o revelație… În sens negativ. Nu am știut că nu există irigații absolut deloc în acest oraș… Întrebați-l pe dl Coman de ce vine doar cu acea cisternă, de când nu funcționează, cât ar costa doar reparația acestui sistem.
 
Ați luat în calcul, domnule primar, să înființați un ADP sau o societate care să gospodărească spațiile verzi, așa cum a existat la un moment dat, mult mai conștiincios decât o fac niște privați?
 
Vreau să înțelegeți în ce moment ne aflăm. Privații nu lucrează de capul lor. Ei lucrează la comanda Primăriei. Primăria nu decontează  până când nu verifică calitatea și cantitatea prestației. Așa funcționează și salubritatea, și spațiile verzi. Am intenționat să internalizez și m-am lovit de trei probleme. Prima problemă aceea de legalitate, înființarea societăților Primăriei a iscat scandal; cea legată de resursa umană - nu avem oameni care doresc să lucreze la spații verzi și se confruntă și companiile cu care noi avem contract cu această problemă; dacă mâine rup contractul, ce facem în acest răstimp, până înființăm altă companie, până facem angajări, până cumpărăm utilaje?
 
Ce este de făcut?
 
Cei de la Pomacost nu acționează decât la comanda Primăriei.
 
Considerați că nu rentează?
 
Nu am spus că nu rentează, în momentul de față nu am eliminat cele 3 probleme. Prima, de legalitate, de înființare a societăților.
 
De ce ar fi ilegal?
 
Am o decizie a Curții de Conturi care spune că este interzis ca municipiul să dețină ca unic acționar mai mult de o companie. Analizăm la nivelul RAEDPP să o transformăm în societate. Am avut o întâlnire cu Consiliul de Administrație și am stabilit foaia de parcurs pentru anul următor. Nu exclud posibilitatea de a identifica un teren să îl dăm RAEDPP-ului sau cum se va numi pe viitor pentru a face seră și pepinieră a municipalității. Cazinoul, extinderea plajelor, autostrăzile din România etc. Toate presupun aceeași procedură de achiziție peste tot. România nu este pregătită, nu doar Constanța. Dacă comunitatea este mai așezată și sunt mai puține contestații, lucrurile evoluează mai repede. Dacă comunitatea este divizată, apar mai multe contestații. Un interes oneros al unei companii din Constanța a condus la blocarea restaurării Cazinoului, la pierderea fondurilor europene pentru Parcul Arheologic, la întârzierea procedurii pentru Sala Polivalentă.
 
Ce fel de patriotism local poate avea o astfel de companie privată? Pentru ei, totul este o afacere… Spuneați la un moment dat că veți spune public numele acestor companii care blochează potențialul de dezvoltarea Constanței. De ce nu o faceți? Îi protejați?
 
Nu, legea le dă  mai multe drepturi lor decât nouă, nu am cum să dovedesc că sunt parte interesată.
 
Ce planuri are Primăria pe viitor referitor la spațiile verzi pentru anul viitor? Se va amenaja un nou parc?

Am făcut o achiziție pentru studiu de fezabilitate pentru reabilitarea și modernizarea parcului de la TNOB. Nu s-a prezentat nimeni la această procedură. De multe ori, constănțenii au nevoie să „gâdilați în orgoliu”, am apelat la profesioniști din București. Mulți constănțeni au spus că „ei de ce nu au fost invitați”? Fac apel la toți constănțenii care vor să se implice în viața orașului indiferent sub ce formă, îi aștept alături de mine.
 
Sunt constănțeni care spun că au trimis propuneri, proiecte legate de parcare și nu au fost luate în considerare.
 
Ce au trimis? Toate punctele de vedere noi le trimitem celor pe care îi plătim să ne facă serviciul respectiv. Nu poți să  mulțumești pe toată lumea. Trebuie găsite soluții. Se lucrează la soluții în fiecare cartier. La parcările supraterane, subterane.
 
Ați renunțat la aceste parcări, la modernizarea piețelor...
 
Nu am renunțat. Problema Constanței este atât de critică, încât cei care trebuie să rămână cu mașini sunt doar cei care au nevoie.
 
Cine decide acest lucru?
 
Viața, avem zone în care putem interveni să amenajăm locuri de parcare, dar nu putem din cauza disputelor dintre vecini.

Spuneați că v-ați bucura ca o parte din bugetul Constanței să meargă către un ONG sau la o persoană care vine cu un proiect benefic pentru oraș.
 
Avem proiecte sportive, culturale, finanțate de primărie. Asupra tuturor proiectelor avem contract de delegare, de parcări se ocupă Confort Urban. De ce ne uităm doar la ce nu avem? Avem un proiecte de amenajare a spațiului verde, unde am demolat mizeriile de pe plaja Modern. Pe o suprafață de 2000 m și una de 3000 m. Plantăm pe proprietatea municipiului Constanța, nu pe plajă. Unde erau betoane, facem zone verzi. Zona esplanadei este un proiect pentru anul viitor. Înzestrarea cu sculptură monumentală va continua. Avem un PUG din 1999, de aceea nu avem un concept arhitectural unitar în oraș.
 
Și totuși, cum vă explicați că au devenit unii oameni proprietari ai spațiilor verzi din fața blocurilor ceaușiste?
 
Prin retrocedare. Am avut o sumă de bani în buget pentru expropriere. Am apelat la exproprieri. În zona Carrefour, Tomis Plus, Aurel Vlaicu și IC Brătianu, unde sunt investiții de 250 milioane de euro. În rezidențial, clădiri de birouri, capacități mici de producție, obiective publice.
 
Se mai investește și în locuri de muncă la Constanța? Eu văd peste tot numai proiecte rezidențiale.
 
Da, avem nevoie de oameni calificați pe meserii. Fostul Liceu Auto a avut atenția mea și a Camerei de Comerț. Avem nevoie de meserii. Trebuie să redăm fiecărei profesii demnitatea ei. Mulți care au plecat afară au plecat dintre cei care făceau aceste munci și le resimțim lipsa. Nu vreau să plec nicăieri și voi spune cu mândrie că sunt PSD-ist. Pe locul 4 între meseriile dorite de români este cea de bucătar. Vorbim de sistemul de învățământ, nu de cursurile de calificare.
 
Mamaia, o zonă mixtă de locuire și servicii de cazare
 
Ce facem cu Mamaia, care a devenit un cartier unde nu se mai sfârșește șantierul de acolo?
 
Mamaia s-a extins, nu este nicio surpriză, pentru că Strategia Națională de Turism spune ce se va întâmpla cu Mamaia și Sighișoara. Se va încuraja locuirea permanentă,  cel mai recent PUZ datează din 2013, nu am modificat nimic altceva decât să le cer investitorilor să respecte reguli cât mai multe. Primul obiectiv inaugurat în mandatul meu este un hotel de 4 stele, cu locuri de parcare, piscină, spațiu verde, etc, investiție privată.
 
Proprietarii de hoteluri vechi au avut nevoie de mai mult sprijin în obținerea de autorizații și accesare de fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii, de exemplu Picadily, Doina șamd. Viață reală este puțin altfel, eu m-am întâlnit cu toți operatorii din Mamaia.
 
Se schimbă specificul stațiunii. Către ce tinde?
 
Către o zonă turistică extinsă. Va fi o zonă mixtă de locuire și servicii de cazare din care toată lumea trebuie să își ia valoarea adăugată. Este scris din 2005, sunt 2 capitole distincte, Mamaia și Sighișoara.
 
Să revenim la plaja Modern, plaja constănțenilor, ce facem cu accesul spre plajă? În Constanța trăiesc și persoane cu dizabilități. Cum pot ajunge pe plajă?
 
Dinspre portul Tomis nu este niciun fel de obstacol. Treptele pe care le avem vor fi modernizate. Nu vor fi pentru persoanele cu dizabilități.
 
Ați declarat că pregătiți un sondaj referitor la „Poarta mare de intrare în Cetatea Tomisului”, acolo unde un investitor vrea să trântească un bloc. Cum se va desfășura acest sondaj?
 
Îi invit pe constănțeni să completeze adresa de email în datele pe care le au la SPIT. Toți din baza de date primesc pe email un chestionar, așa cum am făcut cu Cazinoul, cu politica de parcări, cu circulația în zona peninsulară. Vor primi un chestionar, pentru a fi consultați direct.
 
Cum vă suna întrebarea? „Vreți sau nu vreți?”
 
Prima dată m-am consultat cu partidele politice. Am primit păreri și pro și contra. Am oameni în care am încredere. Va fi un chestionar pe care oricine poate vota dacă este sau nu de acord, pe o perioadă de 2 săptămâni.

Dacă votul nu va fi favorabil istoriei orașului, veți lăsa acel PUZ să între în legalitate?
 
Oamenii politici trebuie să asculte de cetățeni din ce în ce mai mult. Eu sunt la mijloc în acest moment și vreau să mă consult cu constănțenii.
 
Se caută o soluție prin care CET să fie transferată la municipiu
 
Zilele acestea, s-a repus pe tapet tema CET-ului. Ați spus că nu aveți ce să va reproșați pentru că ați plătit în avans subvenția pentru gigacalorie. Ce informații aveți în acest moment? Vor fi probleme la iarnă cu furnizarea căldurii?
 
I-am reprezentat pe toți abonații la întâlnirile cu ministrul Energiei, cu ministrul de Finanțe, cu furnizorii CET-ului. Este un grup de lucru la minister care lucrează la identificarea unei soluții. Se caută o soluție prin care CET să fie transferată la municipiu, măcar dacă dăm 15 milioane de euro pe an, să dăm pentru ce este al nostru. Nu pentru ceva ce aparține Statului. Eu am plătit 25 milioane în avans și de îndată ce voi avea un buget aprobat voi plăti diferența de 33 de milioane de lei în avans.
 
De când s-a înființat CET, noi nu avem nicio datorie la nimeni. Proprietarul este Ministerul Energiei, Statul Român, de aceea am cerut sprijinul Băncii Mondiale și va veni cu o soluție ce să facem. Pe lângă capacitatea de producție, CET are în proprietate și magistralele de transport. UE nu dă bani pentru insularizarea capacităților de producție. Dă bani pentru producție transport și distribuție. După ce vom prelua CET, vom găsi soluții, pentru că avem specialiști cu care să ne consultăm.
 
Ce mesaj aveți pentru constănțeni cu ocazia Zilei Naționale?
 
Îi invit să participe la manifestările care le sunt dedicate constănțenilor și îi aștept într-un număr cât mai mare. Să ne unim de facto, să ne acceptăm aproapele, dacă pune fiecare ce are mai bun, putem naște un reper care să îi facă mândri pe cei ce vor veni după noi. Vă  promit că nu voi fi niciodată fals în autoanaliză, am declarat pe 23 noiembrie 2018 că în fiecare zi mă simt apăsat că nu suntem la fel de vrednici că înaintașii noștri. Vă invit să vă gândiți: Sunt mai bun ca tatăl meu? Orașul nu este doar al meu, este al fiecăruia dintre noi, fiecare avem aceeași puterea să îl facem mai bun.
 
La mulți ani constănțeni, dobrogeni, români!
 
Adrian V. Rădulescu, Hagi și Halep, oamenii Centenarului

Am ajuns la final și vă rog să ne spuneți la cine v-ați gândit ca fiind oamenii Centenarului pentru Constanța?
 
Pentru mine, ca primar, A.V. Rădulescu este un reper și felicit ziarul ZIUA de Constanța că a adus ctitorul în atenția publică, Gheorghe Hagi poate fi un om centenar, să dăm Cezarului ce e al Cezarului, Simona Halep va fi cea de-a treia propunere. Voi lua de la oameni ce au mai bun, nu am probleme cu părerile critice, mă voi baza pe criticile constructive și pe sfaturile venite dezinteresat din partea oamenilor pe care îi respect.
  
Citește și:
 

Interviu live Cum s-a dezvoltat municipiul Constanţa în ultimii 100 de ani? (documente + galerie foto)


 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii