Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
07:59 12 12 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#sărbătoreşteDobrogea141 Prof. univ. dr. Adrian Bavaru, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, şi Iulia Bruchental, de la Direcţia Agricolă, mesaje de Ziua Dobrogei (video)

ro

29 Nov, 2019 00:00 2076 Marime text

La mulţi ani, Dobrogea, la 141 de ani de când a fost alipit acest tărâm multietnic, bogat în cultură, având un relief unic în România şi Europa, la patria-mamă! 141 de ani de când 14 etnii trăiesc la un loc, având religii diferite, însă fără să existe ură. Este un pământ unde armonia, diversitatea şi complexitatea fac un algoritm greu de înţeles pentru ochii unui străin, dar care este un sistem perfecţionat de-a lungul anilor.


Embleme ale culturii, sportului, administraţiei publice, autorităţilor locale, ale muzicii sau ale teatrului, ale spiritualităţii şi reprezentării etnice au transmis câte un călduros mesaj. Cotidianul ZIUA de Constanţa vă aduce la cunoştinţă mesajele ambasadorilor Dobrogei despre acest teritoriu - casă pentru sute de mii de persoane.
 

Prof. univ. dr. Adrian Bavaru, rector onorific al Universităţii „Ovidius” Constanţa


Se împlinesc 141 de ani de când Dobrogea, acest pământ românesc dintre ape, a revenit la patria mamă. Prin Tratatul de la Berlin din 1878 semnat de marile puteri ale acelor timpuri, Dobrogea face din nou parte din România. Adresându-se în scris ostaşilor români, regele Carol I spunea un lucru care mi se pare mie extrem de important: “Voi nu intraţi în Dobrogea ca cuceritori ci intraţi ca amici, ca fraţi ai unor locuitori care de aceia sunt cetăţenii noştri” (…) “între aceştia veţi afla şi populaţiuni musulmane, a căror religiune, familii, moravuri, se deosebesc de ale noastre. Eu cu dinadins vă recomand de a le respecta”.


Și asupra acestui lucru aş dori să mă opresc şi eu. M-am născut în Dobrogea, am muncit numai în Dobrogea şi acum sunt pensionar tot dobrogean. De-a lungul întregii vieţi am avut colegi şi prieteni din numeroasele minorităţi (19) care populează aceste meleaguri. Ne-am înţeles perfect de aceea am şi rămas prieteni. Nu-mi aduc aminte să fi avut sau să fi asistat la vreun conflict interetnic ori să aud că este jignit cineva pe motive etnice.


Aceasta este adevărata Dobrege care din punctul de vedere al convieţuirii etnice poate fi considerată un adevărat creuzet în care s-au amestecat toate aceste minorităţi şi poate fi un exemplu nu numai pentru întreaga ţara, dar şi pentru întreaga Europă în care am reuşit să ne integrăm. Îmi face plăcere să spun acest lucru, să-l repet chiar, pentru că este un fapt cu care dobrogenii se pot mândri, aşa cum şi eu mă mândresc cu regiunea în care trăiesc, cu “marea cea mare” pe care o iubesc cu toţii sau cu “Dunărea albastră” care ne este hotar şi spre apus şi spre nord.
Acestea sunt câteva gânduri ce îmi vin în minte cu prilejul aniversării care nouă, dobrogenilor, ne este foarte dragă. La mulţi ani, dragi dobrogeni!
 

ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului





Am cunoscut-o întâi de la distanţă, din istorie. Apoi, am poposit aici în treacăt, în vara anului 1974, la fratele meu. Am revenit în calitate de cadru didactic universitar invitat la Universitatea „Ovidius“, în 1992-1993. Și, din rânduiala lui Dumnezeu, în 2001 am fost ales şi instalat arhiepiscop al Tomisului. În Dobrogea sunt locuri unice nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru civilizaţia universală. Avem vestigii din perioada daco-romană, din perioada bizantină, şi din cea modernă. Aş recomanda Tropaeum Traiani, certificatul de naştere al poporului român, Cetatea Adamclisi, Peştera Sf. Andrei, Mânăstirea Dervent, Bisericuţele de la Murfatlar şi Dumbrăveni, Cazinoul şi multe altele pe care Dobrogea le oferă.


Prima ar fi rădăcina spiritualităţii poporului român, creştinismul fiind propovăduit aici de Sf. Ap. Andrei. Apoi, multietnicitatea, care a generat un mozaic de tradiţii şi obiceiuri culturale. Și, să nu uităm, puntea de legătură între Occident şi Orient, în special legătura cu Constantinopolul, mama istorică a Bisericii noastre. Nu vizitasem Ierusalimul înainte de a vizita Dobrogea, care pentru mine semnifica Locurile Sfinte ale românilor. Aşa că, atunci când am ajuns în Dobrogea, m-am simţit ca în Ierusalim. Să ne bucurăm de ziua noastră. Dobrogea a trecut prin multe răstigniri, dar importante sunt învierile, mai ales cele care ne conferă identitate, comuniune şi lumină. Să fim fericiţi că suntem pe aceste meleaguri! Să fim credincioşi şi să ne înnoim viaţa din moştenirea lăsată nouă de înaintaşi, mai ales cea adusă de Sf. Andrei, Evanghelia Mântuitorului Hristos. Un slogan ar putea fi „Dobrogea – Locurile sfinte şi apostolice ale României”.
 

Iulia Antonia Bruchental, directorul Direcţiei Agricole Judeţene Constanţa


Când am cunoscut Dobrogea? Întrebarea asta mă ispiteşte să fac o călătorie în timp şi să mă întorc cu câţiva ani buni în urmă. O asemenea întrebare mă răscoleşte şi îmi trezeşte amintiri plăcute. Am descoperit diversele culturi care s-au întrepătruns şi care coexistă în armonie în aceste locuri .


Aşa cum bine ştim, ziua de 14 noiembrie are o semnificaţie specială pentru Dobrogea. La 14 noiembrie 1878, Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria-mamă. Și astăzi se împlinesc 141 de ani, iar evenimentul este marcat la Constanţa printr-o suită de manifestări la care participă toate naţiile Dobrogei.


Care sunt valorile Dobrogenilor? Mă gândesc în primul rând la credinţă. Dacă privim bisericile, mănăstirile şi toate lăcaşurile sfinte construite în Dobrogea, vom descoperi, trecând pragul acestora ca instantaneu în sufletul nostru se instalează liniştea, linişte ce ne duce cu gândul la divinitate.


Mănăstirea de la Ion Corvin ar trebui văzută în fiecare zi nu doar de sărbători. Un alt indicator, Mănăstirea "Peştera Sfântului Apostol Andrei", apostolul care a adus creştinismul în Dobrogea fiind prima biserică creştină de la noi şi Schitul Sfântul Atanasie, singura mănăstire situată în Delta Dunării.


În Dobrogea, regiune locuită de aromâni, rromi, turci, tătari, greci, lipoveni, ucrainieni, italieni, evrei şi alţii, este binecunoscut faptul că nu au existat de-a lungul istoriei conflicte între etnii, de aceea se poate afirma că acest ţinut este raiul multiculturalismului. Faptul că între Dunăre şi Marea Neagră există această tendinţă spre cosmopolitism este întărit de întreaga istorie a acestui ţinut care a cunoscut diverse stăpâniri: cea geto-dacă, cea grecească, cea romană, cea bizantină, cea munteană, cea turcească.
Aici am cunoscut coexistenţa paşnică dintre etnii şi care ar putea fi considerată o altă valoare. Din acest motiv acest loc a devenit un loc drag sufletului meu.


Chestionarul mă invită să răspund unei alte întrebări şi să spun ‘’cu ce colţ. al lumii, pe unde am fost în vizită , pot compara Dobrogea? ‘’ Am să vă dezamăgesc: Dobrogea este unică, începând cu Delta Dunării şi continuând cu Vama Veche. Dobrogea nu este doar un colţ de Rai ci şi o gazdă ospitalieră, o gazdă minunată care îţi lasă în suflet amintiri de neuitat.
Celor care nu au văzut Dobrogea, dar au de gând să ajungă aici, le recomand să se grăbească. Marea este fascinantă şi toamna. ). Plecând de la Cernavoda spre sud în direcţia Ostrov, pe drumul care şerpuieşte printre coline, aproape de cursul Dunării, ajungi după mai multe localităţi cu specific pescăresc în comuna Ion Corvin. O briză răcoroasă care adie ispititor dinspre mare şi o poţi întâlni pe digul de piatră de la Eforie Sud. Cheile Dobrogei le găsiţi la câţiva kilometri de mare într-o zonă pitorească, pe şoseaua dintre localităţile Târguşor şi Grădina. La Hârşova există un muzeu unde se află o expoziţie frumoasă şi interesantă de melci uriaşi fosilizaţi (amoniţi).


La Tulcea, turistul trebuie să treacă pragul Casei Avramide, un loc de taină şi de istorie pentru Dobrogea. Datorită poziţionării sale, aici trăieşte un mix de populaţii etnice format din români, ruşi, lipoveni, aromâni, turci şi greci. În acest judeţ se află Delta Dunării, unul dintre cele mai importante obiective turistice ale ţării, ce atrage mii de turişti anual. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este cel mai cunoscut obiectiv turistic din judeţ şi printre cele mai cunoscute din Europa.


O altă arie naturală spectaculoasă aflată pe teritoriul judeţului Tulcea este Parcul Naţional Munţii Măcinulu. Acvariul din oraşul Tulcea este un obiectiv turistic pe la care trebuie neapărat să vă opriţi dacă ajungeţi în această zonă a ţării. Oraşul Sulina reprezintă cel mai estic punct al ţării noastre. Acesta este un loc unic şi spectaculos, o combinaţie de stufăriş, apă şi fâşii înguste de nisip, aşezarea fiind şi locul în care Dunărea se varsă în Marea Neagră. Cetatea Enisala este singura cetate medievală din Dobrogea. În localitatea Babadag din judeţul Tulcea există două clădiri impresionante ce reflectă stilul arhitectural turcesc. În localitatea Cerna, din judeţul Tulcea, se află casa memorială a poetului român Panait Cerna. Judeţul Tulcea adăposteşte şi numeroase lăcaşuri de cult ortodoxe.


Trebuie să ne reamintim că Dobrogea, cunoscută încă din antichitate sub numele de Dacia Pontică, după numele mării care o mărginea – Pontus Euxinus, este o regiune situată în sud-estul României şi constituită din patru judeţe, din care două, Constanţa şi Tulcea, pe teritoriul României. Celebritatea Dobrogei constă atât în deschiderea către Marea Neagră cât şi în Delta Dunării (rezervaţie a biosferei sub patrimoniul UNESCO din anul 1991).


În această toamnă s-au împlinit 141 de ani de la reintegrarea Dobrogei la Statul Român. Acest eveniment este important deoarece Dobrogea rămâne, cum spuneam, un model de convieţuire multietnică exact aşa cum spunea şi distinsul Academician Ioan-Aurel Pop, Dobrogea este o binecuvântare.


Citeşte şi:

#sărbătoreşteDobrogea141 Ioana Rădulescu - Comunitatea Bulgară, Nicolae Artion - Comunitatea Ruşilor Lipoveni şi Daniela Şerban - CN APMC, mesaje de Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea141 Conf. univ. dr. ing. Octavian Tărăbuţă, prof. univ. dr. Aurel Papari şi prof. univ. dr. Sorin Rugină, mesaje de Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea141 George Szekely, directorul Poliţiei Locale Constanţa, Naim Belgin, preşedintele Uniunii Democrate Tătare, şi prof. Nicolae Țiripan, mesaje de Ziua Dobrogei

#sărbătoreşteDobrogea141 Mariana Solomon, director DJST, şi scriitorii Ovidiu Dunăreanu şi Vartan Arachelian, mesaje de Ziua Dobrogei (video)

#sărbătoreşteDobrogea141 Simona Halep, fost loc 1 WTA, general-locotenent (r) Gelaledin Nezir şi bateristul Ionuţ Micu, de la Compact, mesaje de Ziua Dobrogei (video)

#sărbătoreşteDobrogea141 Ambasadorul SUA, Hans Klemm, fosta handbalistă Elena Frîncu, directorul Aeroportului M. Kogălniceanu, Bogdan Artagea, şi directorul Bibliotecii Judeţene Constanţa, Corina Apostoleanu, mesaje de Ziua Dobrogei

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141 Carmen Aldea Vlad, autoarea Imnului Dobrogei, Ilie Floroiu, fost atlet, şi Vladimir Volkov, consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, mesaje de Ziua Dobrogei (video)

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Col. Daniel Popa, inspector-şef ISU „Dobrogea“, Toma Enache, regizor, şi Ovidiu Cupşa, directorul CERONAV, mesaje de Ziua Dobrogei (video)

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Sorin Colesniuc, director MINAC, Dănuţ Jugănaru, director CCINA, Chris Groninger, director Damen Mangalia, mesaje de Ziua Dobrogei

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Judecătorul Cristian Deliorga, profesorul Vasile Nicoară şi Cătălina Ponor, campioană olimpică, mesaje de Ziua Dobrogei

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Cătălin Grasa, director SCJU, Daniel Georgescu, director CN ACN, şi canoistul Ivan Patzaichin, mesaje de Ziua Dobrogei

14 noiembrie 1878 Sărbătorim Dobrogea alături de cei care i-au cercetat bogata istorie! Mesaje ale istoricilor constănţeni de Ziua Dobrogei (documente)

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul Gheorghe Hagi, lt.-col. Daniel Mihai Ferencz şi Yedil Utekov, director general Rompetrol Rafinare, mesaje de Ziua Dobrogei
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii