Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:52 14 10 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sosirea autorităților militare româneşti în Tulcea, prilej de sărbătoare şi speranţă

ro

16 Sep, 2019 00:00 783 Marime text

În volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947). Vol. I (1878-1916)“, în care istoricul constănţean Stoica Lascu a adunat preţioase mărturii din presă ce ilustrează devenirea modernă a judeţelor româneşti dintre Dunăre şi Mare, regăsim mai multe „corespondinţe particulare” ale ziarului Pressa, din 23 şi 24 noiembrie 1878, cu privire la sosirea autorităţilor militare româneşti în Tulcea.
 
Aşteptat cu nerăbdare de populaţia de toate etniile, vaporul Ştefan cel Mare, cu generalul Anghelescu şi statul său major, soseşte în Tulcea în sunet de clopote şi urale ale mulţimii entuziaste. Vaporul salută cu salve de tunuri oraşul:
 

„Glasul tunurilor române trezi ecourile colinelor Dobrogene şi, unite cu resunetul clopotelor şi cu vibrarea puternică a urărilor eşite din mii de pep­turi omenesci, formă un concert imens, care'ţi mişca inima până la lacrimi. Un soare strălucitor trimetea razele sale luminoase scânteind în apele Dunărei uimite, şi jucându-se în tricolorele a sute de stindarde române purtate de mulţimea adunată.

În valurile dese ale mulţimei se audia un fel de şoptire şi freamăt mis­terios, care părea o rugăciune îndreptată spre ceruri, o rugăciune de bucurie şi mulţămire pentru norocosa sosire a puterei române. Ah ! Dacă Dumnezeul părinţilor noştri, nu va ridica de de-asupra României mâna sa protectoare, ea va deveni cu timpul călăuza atâtor popoare în suferinţe din Orientul Europei, deschidendu-le drumul spre lumină şi libertate. Ea va fi iubită şi aclamată de toate naţionalităţile, care nu vor lipsi de a ajunge şi a spera sub scutul ei bine-voitor şi luminat, la un viitor bun şi fericit!!!”

 
La fel de triumfal intră şi regimentul de infanterie, urmat de bateriile de artilerie şi escadronul de roşiori, populaţia oraşului Tulcea întâmpinând armata română cu infinită simpatie şi speranţă.
 

„Îndată ce generalul trecu în revistă trupele aşedate pe şesul debarcaderei, se puse în fruntea lor, şi, în sunetul musicelor şi a tutulor clopotelor bisericelor din oraş, înaintâ spre arcul de triumf, unde era aşteptat de întregul cler cu o imensă mulţime de norod. Cele mai multe case erau împodobite cu drapele şi covoare, şi ticsite de lume la ferestre şi la balcoane. Ajungând la arc, generalul, cu tot statul major, descălecă şi, în sune­tul musicelor, se aduse sub arc drapelele armate. Se dădu comanda «spre închinăciune» şi toate trupele şi norodul se descoperi. Atunci începu sfinţirea apei şi, după finirea serviciului divin, armata, în urări entuziaste şi repetate, trecu sub arc şi clerul, de o parte şi alta, împroscă cu Aiasmă.

Înconjurată de mulţime ea trecu pe sub tote arcurele de triumf şi generalul primi defilarea în piaţa Babadag, în faţa caselor Elman. În urmă, trupele primi quartiruire şi generalul se coborâ la capac pentru primirea felicitărilor. Mai în tot par­cursul trupelor la quartiruri, mulţimea nu înceta de a le procura rachiu, tutun şi covrigi; ar fi dis cine-va că populaţia Tulcei şi armata Română, s'ar fi cunoscând din vechi timpuri, şi că astă-di n'ar fi făcând de cât să se întorcă în senul familiei de mult abandonată”.
 
Rămâne de-acum ca toate forţele din provincia proaspăt revenită la ţara-mamă să se mobilizeze şi să se ocupe de problemele care sunt încă de rezolvat. Căci bucuria preluării Dobrogei de armata română pare umbrită, totuşi, de unele îngrijorări cu privire la „neajunsurile ce ne fac ruşii”.
 
„Acum totul e sfârşit, şi ocupaţiunea militară a provinciei s'a efectuat în mijlocul urărilor celor maI căldurose a populaţiuneI. Cu tote aceste, mai multe punte negre se ivesc la orizont: pe de o parte Sulina şi Chiustenge, cari remân âncă sub comandamentul militar rus, iar pe de alta, greutăţile ce ridică fosta administraţie rusă în Tulcea pentru predarea telegrafelor, căsarmilor şi a altor localităţI necesare ori cărei administraţiuni publice. Dar vom conteni cu corespondinţa nostră aici, pentru a nu întuneca tabloul primirei nostre de populaţia dobrogenă, cu neajunsurile ce ne fac Ruşii; va sosi de sigur timpul să învingem şi pe acestea”.

 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Mai multe date din istoria Dobrogei puteţi afla accesând lucrarea „Mărturii din epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă, în urmă cu 121 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi.html
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Citeşte şi:

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România, în viziunea lui Grigore Cobălcescu

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Generalul Averescu, aclamat în Piaţa Ovidiu din Constanţa

#citeşteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Mihai Eminescu despre anexarea Dobrogei - „Noi ne-am pierdut din calea istoriei noastre adevărate“

#citeșteDobrogea „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Revenirea Dobrogei la România - eforturi comune ale patrioților dobrogeni pentru ridicarea noii provincii

Ti-a placut articolul?

Comentarii