Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:01 18 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogeaetnică 14 noiembrie. Astăzi este despre Dobrogea, la 140 de ani de la revenirea pe harta României. „Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră!“

ro

14 Nov, 2018 00:00 899 Marime text
Cum ar spune „milenialii”, astăzi este despre Dobrogea şi despre lecţia de istorie de acum 140 de ani, pe care trebuie să ne-o însuşim de dragul acestui loc binecuvântat, din care ne tragem rădăcinile, indiferent de etnia căreia îi aparţinem din punct de vedere documentar.
 
Se împlinesc astăzi 140 de ani de când, la Brăila, a fost citită „Proclamaţia către dobrogeni“ a Principelui României Carol I de Hohenzollern, care consfinţea preluarea de către România a administraţiei Dobrogei.
Se împlinesc 140 de ani de când, la Babadag, Tulcea şi Constanţa, au fost primite cu entuziasm primele unităţi ale armatei române, toate comunităţile etnice adresând Guvernului României telegrame de felicitare în care îşi exprimau adeziunea faţă de actul istoric la care luau parte.
 
Recunoaşterea independenţei de stat şi revenirea la ţară a Dobrogei de nord cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor se petreceau după încheierea războiului ruso-româno-turc, cunoscut în istoria României drept Războiul de Independenţă, atestată la Congresul Internaţional de la Berlin, de la 1/13 iunie - 1/13 iulie 1878.
 
După unirea Moldovei cu Ţara Românească din 1859, unirea Dobrogei cu patria-mamă reprezenta o nouă şi importantă etapă în procesul de desăvârşire a unităţii de stat a românilor, proces încheiat prin Marea Unire din 1918.
 
Mai mult decât atât, la 9 septembrie 2015, Plenul Camerei Deputaţilor adopta, la propunerea senatorului constănţean Gigi Chiru, Legea 230/2015 privind instituirea Zilei Dobrogei pe data de 14 noiembrie (publicată în Monitorul Oficial din 7 octombrie 2015).
 
În aceşti 140 de ani, provincia dintre Dunăre şi Mare a devenit un model de convieţuire multietnică, armonioasă, de simbioză culturală şi spirituală, pe care trebuie să o readucem în atenţia tuturor. Tocmai de aceea, ZIUA de Constanţa a dedicat acestei aniversări un amplu proiect intitulat „Etniile împreună pentru Dobrogea!”, la recomandarea profesorului Constantin Vitanos.
 
Întorcându-ne în timp, acum 140 de ani
 
În dimineaţa zilei de 14 noiembrie 1878, domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu (comandantul diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea), prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului.
 
Oficialităţile, împreună cu Principele Carol I şi prim-ministrul Ion. C. Brătianu, s-au îmbarcat pe vasul „Ştefan cel Mare” şi au debarcat în Dobrogea, la Ghecet, unde au fost întâmpinaţi de numeroşi dobrogeni, de etnii diferite: români, turci, tătari şi bulgari. Cu acest prilej, viitorul rege Carol I a dat citire vestitei Proclamaţii, pe care o redăm integral:
 
Domnitorului Carol către populaţia Dobrogei
Marile puteri europene, prin tratatul din Berlin, au unit ţara voastră cu România. Noi nu intrăm în hotarele voastre trase de Europa, ca cuceritori, dar o ştiţi şi voi: mult sânge românesc s-a vărsat pentru desrobirea popoarelor din dreapta Dunării.
Locuitori de orice naţionalitate şi religiune! Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea-cel-Bătrân şi a lui Ştefan-cel-Mare, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de Naţiune hotărăşte şi cârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii, viaţa, onoarea şi proprietatea, sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe naţiuni noastre şi nimeni nu le va putea lovi fără a-şi primi legitima pedeapsă.
 
Locuitori musulmani! Dreptatea României nu cunoaşte deosebire de neam şi de religiune! Credinţa voastră, familia voastră vor fi apărate de o potrivă ca şi ale creştinilor. Afacerile religiunii şi ale familiei vor fi pentru voi încredinţate apărării muftiilor şi judecătorilor aleşi din neamul şi legea voastră.
 
Şi creştini şi musulmani, primiţi dar cu încredere autorităţile române, ele vin cu anume însărcinare de a pune capăt dureroaselor încercări prin care aţi trecut, de a vindeca rănile războiului, de a apăra persoana, averea şi interesele voastre legiuite, în sfârşit, de a vă dezvolta buna stare morală şi materială.
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât de a menţinea ordinea, şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire.
 
Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii.
 
În curând provincia voastră, pe cale constituţională, va primi o organizaţiune definitivă, care va ţine seamă de trebuinţele şi moravurile voastre, care va aşeza pe temelii statornice poziţia voastră cetăţenească. Până atunci, autorităţile române au ca întâia îndatorire de a cerceta şi îndestula trebuinţele voastre, de a îngriji bunul vostru trai, de a vă face a iubi ţara la a cărei soartă acum este lipită şi soarta voastră.
Datu-s-a în Brăila, la 14 Noiembrie, anul graţiei 1878, şi al 13-lea al domniei noastre.
CAROL I“
 
Proclamaţia către dobrogeni, forma preluată din monografia „Dobrogea. 1878-1928. Cincizeci de ani de vieaţă românească”. Publicaţie tipărită cu prilejul semicentenarului reanexării Dobrogei, coordonată de Nicolae Iorga şi apărută la editura Cultura Naţională din Bucureşti, în 1928, pe care o puteţi citi AICI.
 
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii