Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:43 18 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Tătarii şi cazacii în Dobrogea

ro

02 Jun, 2018 00:00 1461 Marime text

Tătarii şi Cazacii. Este, cred, locul să dau câteva lămuriri despre aceste două neamuri sălbatece, care au cutreierat (Cazacii) şi devastat ce brumă mai rămăsese din vechile oraşe greco-romane şi emporii genoveze; iar Tătarii s’au stabilit în Dobrogia, unde i-am găsit ca locuind şi în Constanţa, la venirea noastră aici.
 

 
După ocuparea celor două porturi moldoveneşti, Chilia (14 lulie 1484, într’o Miercuri) şi Cetatea Albă (Miercuri 4 August 1484), Turcii îşi întinseră raiaua atât de departe către Nord, că în 1538, pe timpul Sultanului Soliman Magnificul, ea coprindea tot bugeacul basarabean până aproape de Botna.
 
Tighina (Bender) fu întărită, ca Cetatea Albă. În aceste cetăţi erau doi begi turceşti. După cucerirea Caffei (1475), Tătarii din Crimeia, sub Hanul lor, deveniră vasali Sultanilor, care din 1538 întrebuinţau pe aceşti Nogai in cetăţile dela Dunare şi Nistru.
 
Turcii aveau nevoie de ei împotriva Cazacilor, care năvăliau în raiaua Bugeacului, după cum s’a întâmplat dese ori în a doua jumătate a veacului XVl-lea, când Benderul a fost asediat şi Cetatea Albă pustiită.
 
Pe mare, Cazacii devin şi mai îndrăzneţi, Cu bărcile lor scobite într’un singur trunchiu de copac (monoxile), ei prădară şi distruseră înfloritoarele porturi de altă dată, de pe coasta apuseana a Mării Negre. «Flăcările se înălţau înroşind cerul, spre care priviau cu mult regret Sultanii din ceardacul palatului lor». Despre comerţ, nici că mai poate fi multă vreme vorba.
 
Turcii s’au gândit să atragă în Bugeac pe Nogaii din Crimeia. Încă de pe la începutul secolului al XV-lea, părţile dunărene ale Basarabiei devin sălaşul lor, care fu numit în limba turcească Bugeac, adică colţ (angulus). Din 1603 se statorniciră aci «Tătarii Bucyakenses», iar un mârzac, anume Cantemir, întemeia un stat tătăresc, pe la 1630. La hotarele Moldovei, stăteau ameninţători Cazacii cu Hatmanul lor dela Dubasari şi Tătarii din Căuşani, unde-şi aveau Hanii reşedinţa. Cât de mult a avut de suferit Moldova de pe urma acestor prădalnici năvălitori, se ştie.
 
Petru cel Mare întinzând marginile Imperiului rusesc spre Nistru, înghite în coprinsul acestuia şi pe Cazaci; iar Împărăteasa Caterina Il-a desfiinţează Hanatul din Crimeia. Tătarii se retraseră în Bugeac, lângă consângenii lor. După ce Ruşii ocupară Basarabia, Tătarii bugeceni emigrară în Dobrogia şi se amestecară cu cei aflători de mai înainte. Bugeacul a fost colonizat între alţii cu Bulgari, favorizaţi, chemaţi şi colonizaţi de Ruşi. Imigrările Tătarilor în Dobrogia numai contenesc, până în a doua jumătate a veacului trecut. Ei au format în Constanţa numita mahalaua tătărască spre Nord de şanţul înconjurător al oraşului, pe unde i-am găsit noi în 1878.“
 
#citeştemaideparte - poate fi descărcată în format PDF - 21,2 MB
#capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje
#TOMI-CONSTANTA monografie (1931)
#Autor M.IONESCU-DOBROGIANU
 
 
Mai multe despre istoria Tomi aflaţi din monografia „Tomi - Constanţa“ , disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 119 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ VIRTUALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“ .

DREPTURI DE AUTOR 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Citeşte şi:
 

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA (1931) Cuvînt Înainte. Autor, colonel Marin Ionescu Dobrogianu


#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Ruşii dau foc oraşului Constanţa la 1809

#citeşteDobrogeaTOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeHatmanul Mazepa se stabileşte în Dobrogea la 1709

#citeşteDobrogea TOMI-CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. KustendjeKustendje avea nu mai mult de 150 de locuitori

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Două misiuni franceze la Constanţa

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje Constanţa la 1859. Un orăşel mic şi friguros

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii