Intrăm în Postul Adormirii Maicii Domnului, prăznuită pe 15 august Ce putem mânca şi când avem dezlegare la ulei şi vin

Astăzi, creştinii intră în Postul Adormirii Maicii Domnului. Timp de două săptămâni, credincioşii ţin al treilea mare post din an, după cel al Paştilor şi cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Pe 15 august, prăznuim Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare religioasă legală, zi liberă pentru unii angajaţi. Sărbătoarea cade într-o vineri, astfel că vom avea un week-end prelungit. Până la sfârşitul acestui an, vor mai fi alte patru zile libere, pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României şi pe 25 şi 26 decembrie, în prima şi a doua zi de Crăciun. Tipicul cel Mare şi învăţătura pentru posturi din Ceaslovul Mare prescriu ajunare lunea, miercurea şi vi­nerea, până la ora 15.00, când se consumă mâncare uscată, potrivit crestinortodox.ro. Marţea şi joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta şi duminica se dezleagă la untdelemn şi vin. Pe 6 august (sărbătoarea Schimbării la faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos), se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin. În timpul acestui post, se citesc în bisericile mănăstireşti cele două paraclise ale Maicii Domnului, din Ceaslov.

Originea postului

Acest post datează din secolul V, când cultul Maicii Dom­nului s-a dezvoltat şi când sărbătoarea Ador­mirii ei a început sa primească o mai mare importanţă. La început însă, nici timpul din an, nici durata şi nici felul postirii nu erau la fel peste tot. Unii (în părţile Antiohiei) posteau o singură zi (6 august), alţii, mai multe zile (patru la Constantinopol, opt la Ierusalim); unii posteau în luna august şi, de aceea, această perioadă mai era numită şi „postul lui August“, în timp ce alţii respectau acest interval în luna septembrie. Existau însă şi cei care nu posteau deloc, soco­tind că această sărbătoare este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la viaţa pământească la cea cerească. Data şi durata postului au fost uniformizate în toată ortodoxia abia în secolul XII, la sinodul local din Constantinopol. S-a hotărât ca postul să înceapă la 1 august şi să dureze 14 sau 15 zile, până la sărbătoarea Adormirii (15 august).

Tradiţii, obiceiuri şi semnificaţii

Postul Adormirii Maicii Domnului mai este cunoscut în popor şi ca Postul Sfintei Mării sau Postul Sântămăriei. Acest post îi pregăteşte pe creştini pentru cele două mari praznice din august: Schimbarea la Faţă şi Adormirea Maicii Domnului. Biserica recomandă ca, în această perioadă de post, să fie citită zilnic rugăciunea „Paraclisul Maicii Domnului“. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului are multiple semnificaţii teologice şi spirituale pentru credincioşi. De altfel, însăşi icoana Adormirii Maicii Domnului arată această taină a primirii mamei în braţele lui Hristos, Fiul ei. În iconografie, lângă sicriul binecuvântat cu trupul Fecioarei, se află Hristos, în picioare, purtând sufletul Maicii sale, ca pe un bebeluş. Acesta este gestul suprem de reciprocitate a iubirii. Cea care L-a ţinut în braţe pe Dumnezeu odihneşte acum în braţele Fiului şi Stăpânului ei. În dimineaţa zilei de Sfânta Maria, femeile mergeau la biserică şi împărţeau struguri, prune, faguri de miere şi apoi se duceau la cimitir, pentru a tămâia mormintele. Ţăranii care aveau vii mari obişnuiau să tocmească paznici. Tot acum, bărbaţii schimbau pălăria cu căciula. Cei care mai erau văzuţi cu pălărie după data de 15 august erau ironizaţi. De asemenea, erau interzise scăldatul în apa râurilor spurcate de cerbi şi dormitul pe prispă. De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, ce ţinea până la intrarea în postul Crăciunului. Tot atunci, se organizau târgurile de toamnă. Perioada cuprinsă între cele două sărbători ale Maicii Domnului, numită Între Sântămării, se consideră timp optim pentru semănă­turile de toamnă.