Litigiu privind sancțiunea disciplinară a fostului arhitectul șef al municipiului Tulcea, Filip Raicu, ajunge la Curtea de Apel Constanța (DOCUMENTE)

Fostul arhitect-șef al municipiului Tulcea, Raicu Filip, și Primăria Municipiului Tulcea prin primar au formulat recurs la Curtea de Apel Constanța, ca urmare a soluției pronunțate de Tribunalul Tulcea - Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, în faza de fond a litigiului privind sancțiunea disciplinară aplicată arhitectului-șef. Cauza, înregistrată inițial la Tribunalul Tulcea la data de 2 mai 2022, are ca obiect „litigiu privind funcționarii publici - contestație decizie sancționare - completare dispozitiv”.


 
Prin sentința civilă nr. 906 din 23 iunie 2025, instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantului, anulând parțial dispoziția de destituire și înlocuind sancțiunea maximă cu diminuarea drepturilor salariale cu 20% pe o perioadă de trei luni, dispusă concomitent cu reîncadrarea și plata drepturilor salariale. Ulterior, prin hotărârea nr. 1449/2025 din 18 decembrie 2025, Tribunalul Tulcea a completat dispozitivul sentinței, stabilind în mod expres obligația autorității publice de a plăti despăgubiri pentru diferența între veniturile obținute și cuantumul salariilor de care reclamantul ar fi beneficiat.


 

Iată soluția pe scurt oferită de instanța:
 

„Solutia pe scurt: Admite cererea de completare a dispozitivului sentin?ei civile nr. 906 pronun?ate la data de 23.06.2025 de Tribunalul Tulcea, îndreptată prin încheierea din data de 18.07.2025, în dosarul nr. 608/88/2022 formulată de reclamantul RAICU FILIP, în contradictoriu cu pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI TULCEA şi UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI TULCEA. Completează dispozitivul sentinţei civile nr. 906 din23.06.2025 cu următoarea dispoziţie: Obligă la plata de către autoritatea publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu diferenţa între veniturile obţinute în perioada respectivă şi cuantumul salariilor „indexate, majorate şi recalculate” şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcţionarul public. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Tulcea. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispozi?ia păr?ilor prin intermediul grefei instan?ei, azi, 18.12.2025.
Document: Hotărâre – completare dispozitiv  1449/2025  18.12.2025        ”.

 
Recursurile au fost declarate de părți în perioada iulie 2025, iar dosarul cu nr. 608/88/2022 se află în prezent pe rolul Curții de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, în stadiu de recurs, înregistrat la 10 februarie 2026. Instanța superioară urmează să verifice atât legalitatea și proporționalitatea sancțiunii disciplinare aplicate, cât și întinderea obligațiilor patrimoniale ale autorității publice, hotărârea sa având caracter definitiv.
 

Magistrații nu au stabilit un termen la proces.
 
Pe data de 23 iunie 2026, instanța a admis în parte cererea:
 

„Admite, în parte, cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul RAICU FILIP, în contradictoriu cu pârâţii PRIMARUL MUNICIPIULUI TULCEA şi UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI TULCEA. Anulează, în parte, Decizia nr. 423/22.03.2022 emisă de Primarul Municipiului Tulcea sub aspectul sancţiunii aplicate. În temeiul art. 492 alin.3 lit. b) din OUG 57/2019 cu modificările şi completările ulterioare aplică funcţionarului public sancţiunea disciplinară a diminuării drepturilor salariale cu 20% pe o perioadă de 3 luni. Dispune reîncadrarea reclamantului pe postul ocupat anterior emiterii Decizia nr. 423/22.03.2022 , de la data de 23.03.2022, la plata drepturilor salariale şi a celorlalte drepturi de care ar fi putut beneficia reclamantul aferent perioadei încetării raportului de serviciu şi până la data reîncadrării efective.. Obligă pârâ?ii la plata către reclamant a sumei de 25.000 reprezentând cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare; recursul şi motivele de recurs vor fi depuse, sub sancţiunea nulităţii, la Tribunalul Tulcea. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, de către Grefa instanţei, azi, 23.06.2025.
Document: Hotarâre  906/2025  23.06.2025”.

Potrivit rejust.ro, hotărârea civilă nr. 906/23.06.2025, pronunțată de Tribunalul Tulcea - Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, vizează un litigiu privind legalitatea unei sancțiuni disciplinare extreme aplicate lui Filip Raicu - fostul arhitect-șef al municipiului. Instanța a fost chemată să analizeze dacă destituirea din funcția publică dispusă prin Dispoziția nr. 423/22.03.2022 a fost legală și proporțională în raport cu faptele imputate.
 
Reclamantul a solicitat, în principal, constatarea nulității absolute a dispoziției de sancționare, reintegrarea în funcția publică și plata drepturilor salariale aferente perioadei în care raportul său de serviciu a fost încetat. În subsidiar, acesta a cerut anularea sancțiunii disciplinare a destituirii. În cererea introductivă s-a solicitat expres „să se constate nulitatea absolută a Deciziei nr. (…) din data de 22.03.2022; reintegrarea sa în funcția publică; obligarea pârâtei la plata (…) a unei despăgubiri egale cu diferența între veniturile obținute (…) și cuantumul salariilor (…) de care ar fi beneficiat.”
 
Sancțiunea contestată a fost dispusă în baza Raportului Comisiei de Disciplină, fiind aplicată măsura prevăzută de Codul administrativ –- destituirea din funcția publică. Potrivit actului administrativ, s-a dispus „încetarea raportului de serviciu începând cu data de 23.03.2022 prin destituire din funcția publică conform art. 516 lit. d) ca urmare a aplicării sancțiunii prevăzute de art. 492 alin. (3) lit. f) și 520 lit. a) din Codul Administrativ”.

 
Comisia de disciplină a reținut în sarcina reclamantului o multitudine de abateri legate de activitatea de emitere și promovare a unor autorizații de construire. Printre faptele imputate s-au numărat întocmirea unor proiecte de acte administrative pe baza unei documentații considerate greșite sau incomplete, lipsa verificării corespunzătoare a documentațiilor, nerespectarea disciplinei în domeniul autorizării construcțiilor și facilitarea executării unor lucrări care ar fi depășit suprafața concesionată ori prevederile documentației de urbanism. În raportul disciplinar se menționează, între altele, „întocmire de proiecte de acte administrative pe bază de documentație greșită; întocmire de proiecte de acte administrative pe bază de documentație incompletă; (…) întocmire de proiecte de autorizații de construire fără respectarea disciplinei în domeniul autorizării și executării lucrărilor de construcții”.
 
De asemenea, s-a reținut „propunerea de autorizare a unei construcții care încalcă domeniul public (…) prin depășirea fără titlu a suprafeței concesionate”.
 
În apărare, reclamantul a susținut că abaterile disciplinare nu există în realitate, că termenele de soluționare nu au fost depășite din culpa sa și că nu s-au produs consecințe grave. Acesta a arătat că documentația a fost soluționată în termen la nivelul direcției pe care o conducea și că eventualele întârzieri au intervenit ulterior, la nivelul altor factori decizionali. În acest sens, din actele dosarului rezultă că „timpii de soluționare nu au fost depășiți de arhitectul șef, ci de Secretarul instituției”.
 
Totodată, reclamantul a invocat principiul proporționalității sancțiunii, subliniind că, potrivit Codului administrativ, destituirea este justificată doar în cazul în care abaterea a avut consecințe grave. În hotărâre este redată susținerea potrivit căreia „Rezultă, printr-o interpretare per a contrario a textului de lege, că dacă săvârșirea abaterii nu a avut consecințe grave, sancțiunea disciplinară de destituire din funcția publică nu poate fi dispusă”.
 
Un alt argument important a vizat pretinsa nemotivare a dispoziției de sancționare, reclamantul susținând că actul administrativ nu descrie concret fapta imputată, ci face trimitere generică la atribuții și obligații legale. În acest sens, s-a invocat că „Actului administrativ atacat îi lipsește (…) descrierea în concret a faptei care constituie abatere disciplinară”.
 
Instanța a analizat atât legalitatea procedurii disciplinare, cât și temeinicia sancțiunii aplicate. Tribunalul a reținut că procedura administrativ-disciplinară s-a desfășurat formal în conformitate cu etapele prevăzute de Codul administrativ, fiind realizate audieri și administrate probe. Cu toate acestea, în ceea ce privește gravitatea faptelor și proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat că aplicarea celei mai severe măsuri nu este justificată în raport cu probele existente. În motivare se arată că „nu există dovezi în susţinerea acestora pentru a justifica aplicarea celei mai aspre sancţiuni disciplinare”.
 
În consecință, Tribunalul a admis în parte acțiunea formulată de reclamant și a dispus anularea parțială a dispoziției de sancționare sub aspectul sancțiunii aplicate, înlocuind destituirea cu o sancțiune mai ușoară. Concret, instanța a stabilit că „va fi aplicată funcţionarului public sancţiunea disciplinară a diminuării drepturilor salariale cu 20% pe o perioadă de 3 luni”. Totodată, s-a dispus reîncadrarea reclamantului pe postul deținut anterior, „de la data de 23.03.2022”, precum și obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale aferente perioadei în care raportul de serviciu a fost încetat nelegal. În privința cheltuielilor de judecată, instanța a redus cuantumul solicitat și a obligat pârâții la plata sumei de 25.000 lei cu acest titlu.
 
Prin această hotărâre, instanța a reafirmat exigențele principiului proporționalității în materia răspunderii disciplinare a funcționarilor publici, subliniind că destituirea nu poate fi dispusă în lipsa unor consecințe grave și temeinic probate. Soluția pronunțată conduce la repunerea reclamantului în situația anterioară emiterii actului nelegal, cu menținerea unei sancțiuni disciplinare reduse, considerată adecvată circumstanțelor concrete ale cauzei.
 
Averea și interesele lui Raicu Filip din 2020
 
Conform ultimei declarații de avere completată la data de 9 iunie 2020, acesta a menționat că deține un terene intravilan cu suprafața de 1.050 mp, cumpărat în anul 2011, un teren intravilan cu suprafața de 1.500 mp, cumpărat în anul 2013 și un teren extravilan cu suprafața de 4.478 mp, cumpărat în anul 2016.
 
La categoria „Clădiri”, acesta a menționat că și-a construit o locuință în anul 2014 cu suprafața de 38 mp și o fundație în localitatea Sfântul Gheorghe din județul Tulceam cumpărată în anul 2018 cu o suprafață de 90 mp.
 
La secțiunea „Bunuri mobile”, Raicu Filip a precizat că deține o motocicletă marca Ducati (1999) și un autoturism marca Opel (2003), ambele dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare.
 
La categoria „Venituri ale declarantului şi ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat”, acesta a declarat drepturi salariale în valoare de 85.155 lei de la UAT Tulcea ca funcționar public și salariul de 27.045 lei ca arhitect (concediu de creștere a copilului) a soției, Raicu Liana.
 
În declarația de interese completată la aceeași dată, nu a menționat vreun interes.
 
Pentru documentarea materialului s-au folosit informații de pe rejust.ro.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 
 
Citește și:
Fostul arhitect-șef al Primăriei Tulcea, din nou în instanță. Filip Raicu contestă raportul ANI la Curtea de Apel Constanța