La Tribunalul Constanța O femeie vrea să obțină ordin de protecție împotriva unui medic psihiatru și cere revizuirea apelului

 

 
Medicul psihiatru Bandrabur Diana Lilia, șeful secției de Psihiatrie din cadrul Spitalului Județean Tulcea, a câștigat pe fond și în apel un proces în care s-a cerut ordin de protecție împotriva ei, însă litigiul nu este închis deocamdată.
 
Pe 22 mai a.c., la o zi după victoria în apel, reclamanta, fiica unui pacient internat la unitatea medicală din Tulcea pe secția Psihiatrie, a depus o cerere de revizuire a apelului, ceea ce reprezintă o cale extraordinară de atac.
 
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Constanța, care trebuie să stabilească termenul de judecată, unde va admite sau va respinge acțiunea. În cazul în care cererea de revizuire este considerată admisibilă, atunci instanța va dispune rejudecarea cazului.
 
Conform Codului de procedură civilă din România, o revizuire se poate cere doar în cazuri punctuale, cum ar fi:

 
Victoriile de pe fond și apel
 
Diana Bandrabur a obținut o hotărâre favorabilă de la Judecătoria Constanța vizavi de emiterea ordinului de protecție în data de 14 mai a.c. Apelul s-a judecat pe 22 mai, având același deznodământ. Iată minuta Tribunalului Constanța:
 
„Solutia pe scurt: Respinge apelul ca nefondat. Obligă apelanta-reclamantă să plătească intimatei-pârâte suma de 1.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Avansează din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Constanţa suma de 656 lei reprezentând onorariul cuvenit doamnei avocat Enică-Moisescu Gabriela Laura, desemnată a asigura apărarea apelantei-reclamante. Avansează din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Constanţa suma de 328 lei reprezentând onorariul parţial cuvenit doamnei avocat Caranicola Tania, desemnată a asigura apărarea intimatei-pârâte. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 21 mai 2026.
Document: Hotarâre  838/2026  21.05.2026”

 
Reamintim că medicul a fost condamnat definitiv în anul 2018 de Curtea de Apel Constanța la pedeapsa de un an de închisoare, cu executare, pentru fals intelectual în formă continuată. 
 
Mai jos redăm aspectele învederate de părți în faza judecății pe fond și argumentele primei instanțe pentru respingerea cererii reclamantei.
 
Reclamanta se teme de medic
 
În cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat emiterea unui ordin de protecție pe o perioadă de șase luni, care să-i interzică pârâtei să se apropie la o distanță mai mică de 50 metri și să ia orice contract de orice fel.


A menționat în fața justiției că a recurs la această măsură din cauza unei stări de temeri ce i-ar fi provocate de medicul psihiatru.
 
De asemenea, reclamanta a mai învederat că tatăl ei, internat pe secția de Psihiatrie a Spitalului Județean Tulcea, ar fi îngrijit necorespunzător, ar avea parte de „niște condiții inumane în acest spital”, iar fiica încearcă să-l transfere la o unitate medicală de psihiatrie care acordă îngrijiri paliative.
 
A mai comunicat instanței de fond că s-a prezentat la unitatea medicală unde este internat tatăl ei în ziua de 12 mai, în calitate de tutore, pentru a solicita un act/acte prin care să se realizeze transferul.
 
Pârâta susține că ar fi fost amenințată
 
Procedând la ascultarea pârâtei, aceasta a explicat magistraților că reclamanta, alături de mama acesteia, au venit în ziua de 12 mai să-l vadă pe pacient, în afara orelor din programul de vizită.
 
Mai departe, medicul psihiatru a menționat că i-a cerut fiicei să-i comunice punctual documentele de care are nevoie pentru a realiza transferul, iar de aici, cea din urmă ar fi început să țipe și să amenințe cu intentarea unui proces.
 
La ce concluzii a ajuns Judecătoria
 
În motivare se arată că instanța a reținut faptul că „în contextul în care personalul medical nu a permis accesul reclamantei în secție, aceasta a manifestat nemulțumire și a început să realizeze înregistrări video cu telefonul mobil, inclusiv transmisiuni live pe platforma TikTok, împrejurare ce a condus la escaladarea conflictului, astfel cum rezultă din înregistrările aflate la dosarul cauzei.”  
 
Pentru aplanarea conflictului, a fost apelat numărul de urgență 112 și au intervenit organele de poliție. Conform procesului-verbal întocmit de oamenii legii, se arată că reclamanta, „pe fondul unui conflict cu personalul medical al secției, a provocat și a participat la scandal, tulburând ordinea și liniștea publică, precum și desfășurarea actului medical, a pătruns în secție cu încălcarea normelor de acces și a refuzat să părăsească incinta spitalului la solicitarea justificată a personalului medical.”
 
În litera legii, Judecătoria Constanța a făcut trimitere la art. 12 din Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție. Conform acestuia, „persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol prin acte de violenţă din partea unei alte persoane poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună;
b) reintegrarea victimei şi, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuinţa comună;
c) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
d) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
e) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele, componentele esenţiale şi muniţiile deţinute, documentele în care acestea sunt înscrise, precum şi autorizaţia/autorizaţiile de procurare a armelor emisă/emise pe numele acestuia.”
 
Condițiile prevăzute pentru emiterea ordinului de protecție sunt:
- să se constate comiterea unui act de violenţă, în înţelesul art. 1 din Legea nr. 26/2024;
- actul de violenţă să fie de natură să pună în pericol viaţa, integritatea sau libertatea victimei;
- măsurile dispuse să fie apte să înlăture starea de pericol creată victimei.
- să existe un raport de proporționalitate între restrângerea unor drepturi fundamentale ale agresorului prin emiterea ordinului de protecție si necesitatea îndepărtării stării de pericol.
 
Pe baza dispozițiilor legale, instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile de mai sus pentru admiterea cererii reclamantei. Totodată, nu a negat existența unei agresiuni exercitate asupra reclamantei, însă din actele depuse la dosarul cauzei, nu rezultă că pârâta ar fi autorul unei astfel de acțiuni.
 
„În speță, instanța constată că probele administrate în cauză nu evidențiază existența unor acte de violență exercitate de către pârâtă împotriva reclamantei, în sensul dispozițiilor Legii nr. 26/2024, de natură să justifice emiterea unui ordin de protecție.
 
Astfel, din întregul material probator administrat nu rezultă că pârâta ar fi exercitat acte de agresiune fizică, amenințări, acte de hărțuire ori alte conduite susceptibile de a pune în pericol viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea reclamantei. Dimpotrivă, starea conflictuală dintre părți apare ca fiind generată de nemulțumirea reclamantei față de refuzul personalului medical de a-i permite accesul în secție în afara programului de vizită, și de a-i elibera documentele solicitate, context în care reclamanta însăși a adoptat o conduită conflictuală, fapt confirmat atât de înscrisurile emise de organele de poliție, cât și de procesul-verbal de contravenție întocmit pe numele acesteia.
 
Instanța reține că simpla existență a unor divergențe între reclamantă și personalul medical al unității sanitare, precum și nemulțumirea acesteia față de modalitatea în care i-a fost gestionată solicitarea de acces în secție și solicitarea documentelor, nu sunt suficiente pentru a fundamenta concluzia existenței unei stări de pericol actual și concret care să justifice restrângerea exercițiului unor drepturi ale pârâtei prin emiterea unui ordin de protecție.
 
În consecință, având în vedere că reclamanta nu a făcut dovada existenței unor acte de violență în sensul Legii nr. 26/2024 și nici a unei stări de pericol actual care să justifice măsurile restrictive solicitate, instanța urmează să respingă cererea de emitere a ordinului de protecție ca neîntemeiată.”
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
De la scandal la Spitalul Județean Tulcea, la proces S-a cerut ordin de protecție împotriva unui medic psihiatru condamnat în trecut. Decizia Judecătoriei Constanța (MOTIVARE)