Războiul judiciar dintre UAT Jurilovca și Curtea de Conturi se mută la Curtea de Apel Constanța după aplicarea amnistiei fiscal
Războiul judiciar dintre UAT Jurilovca și Curtea de Conturi se mută la Curtea de Apel Constanța după aplicarea
10 Jun, 2026 17:00
ZIUA de Constanta
196
Marime text
196
Marime text
- La fond, Tribunalul Tulcea s-a pronunțat în primă instanță la data de 17 aprilie 2026, prin Hotărârea nr. 509/2026
- Obiectul principal al acțiunii comunei era anularea în integralitate a Încheierii administrative nr. 4/3413/2020, anularea parțială a Deciziei nr. 31/2020 cu privire la punctul 1 și la măsura de recuperare de la punctul II, precum și anularea parțială a Raportului de audit financiar.
Conflictul de lungă durată dintre Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Jurilovca și Camera de Conturi Tulcea a intrat într-o nouă fază procesuală. Nemulțumită de hotărârea primei instanțe, administrația locală din Jurilovca a înregistrat oficial un recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Tulcea. Dosarul, format inițial în ultimele zile ale anului 2020, vizează contestarea unor măsuri financiare drastice dispuse de auditorii publici, prin care s-a cerut recuperarea unor sume importante plătite angajaților din primărie.
Noua cale de atac a fost înregistrată oficial pe rolul instanței de control judiciar la data de 9 iunie 2026. Această mutare vine după ce, pe data de 19 mai 2026, reprezentanții comunei au atacat decizia de fond prin care judecătorii tulceni au respins acțiunea principală. Parcursul acestui dosar arată o bătălie administrativă complexă, care a fost blocată ani la rând în așteptarea unei decizii de la Curtea Constituțională a României și care a fost influențată decisiv de modificările legislative privind salarizarea din sistemul bugetar.
Decizia inițială a Tribunalului Tulcea și aplicarea lipsei de interes
La fond, Tribunalul Tulcea s-a pronunțat în primă instanță la data de 17 aprilie 2026, prin Hotărârea nr. 509/2026. Completul de judecată a admis excepția lipsei de interes invocată de Curtea de Conturi și a respins cererea de chemare în judecată formulată de UAT Comuna Jurilovca. Obiectul principal al acțiunii comunei era anularea în integralitate a Încheierii administrative nr. 4/3413/2020, anularea parțială a Deciziei nr. 31/2020 cu privire la punctul 1 și la măsura de recuperare de la punctul II, precum și anularea parțială a Raportului de audit financiar.
Magistrații au explicat în motivare că acțiunea a rămas fără un interes juridic actual ca urmare a intervenției Legii nr. 329/2022, care a modificat și completat Legea nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială. În timpul procesului, Camera de Conturi a depus un raport de follow-up din care a rezultat că întreaga sumă de 436.240 de lei care fusese considerată inițial prejudiciu a fost exonerată de la plată. Deoarece auditorii au consemnat oficial că măsura de recuperare a banilor a rămas fără obiect, instanța a considerat că primăria nu mai are un interes real să anuleze actele de control, întrucât funcționarii săi nu mai riscă să dea banii înapoi.
Istoricul litigiului și blocajul de cinci ani de la Curtea Constituțională
Măsurile contestate de UAT Jurilovca au fost stabilite în toamna anului 2020, când o echipă de control de la Camera de Conturi Tulcea a realizat un audit financiar asupra bugetului local. Inspectorii reținuseră că autoritatea locală a efectuat plăți nelegale totale în sumă de 392.469 de lei către personalul din cadrul aparatului propriu. Suma totală era defalcată pe trei perioade consecutive, cuprinzând 124.492 de lei pentru anul 2018 (din care 7.472 de lei premii de excelență), 174.020 de lei pentru anul 2019 (reprezentând indemnizații de hrană și vouchere de vacanță) și 93.957 de lei pentru perioada ianuarie-august 2020.
Procesul a fost deschis pe 30 decembrie 2020, însă la scurt timp judecata a fost înghețată. La termenul din 28 mai 2021, Tribunalul Tulcea a admis o cerere de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din legea salarizării și a suspendat procesul. Dosarul a rămas blocat pe rolul Curții Constituționale timp de aproape cinci ani, fiind repus pe rolul Tribunalului Tulcea abia în primăvara anului 2026. După reluarea procesului, instanța a acordat termene pentru ca părțile să depună înscrisuri actualizate, inclusiv rapoartele de follow-up emise în faza de executare a măsurilor.
Interpretarea legii salarizării și plafonarea veniturilor brute ale funcționarilor
Dincolo de soluția tehnică de respingere pe lipsă de interes, Tribunalul Tulcea a analizat în detaliu problema de drept de la care a pornit întregul scandal, stabilind cine a avut dreptate în interpretarea Legii-cadru nr. 153/2017. Disputa principală a vizat aplicarea articolului 11 alineatul 4, care prevede că nivelul veniturilor salariale din administrația locală nu poate depăși indemnizația lunară a funcției de viceprimar. Reprezentanții comunei Jurilovca au susținut în fața judecătorilor că această interdicție se aplică strict la stabilirea salariilor de bază inițiale și că nu ar trebui să includă majorările obținute de funcționari pentru activitatea prestate în echipele de implementare a proiectelor cu fonduri europene nerambursabile, unde legea permite sporuri de până la 50%.
Instanța de fond a respins categoric argumentele primăriei, dând dreptate Curții de Conturi. Judecătorii au arătat că legea utilizează în mod clar noțiunea generală de „venituri salariale”, care, conform definițiilor legale, include nu doar salariul de bază, ci și toate sporurile, majorările, adaosurile, premiile și indemnizațiile de hrană sau voucherele. Instanța a subliniat că legea impune o dublă limitare explicită, astfel încât funcționarii publici din primării nu pot obține venituri totale superioare indemnizației viceprimarului, chiar dacă lucrează pe proiecte europene și chiar dacă plățile lor au fost efectuate direct din fonduri nerambursabile, fără a afecta în mod direct bugetul local al comunei.
Respingerea cheltuielilor de judecată și perspectivele procesului în recurs
Din cauza culpei procesuale în care s-a aflat UAT Jurilovca prin interpretarea eronată a legii salarizării, Tribunalul Tulcea a respins ca neîntemeiată și cererea comunei de obligare a Curții de Conturi la plata cheltuielilor de judecată. Instanța a reamintit că reglementarea amnistiei fiscale prin Legea nr. 329/2022 reprezintă o măsură de clemență politică ce se aplică exclusiv în faza de executare și care împiedică recuperarea efectivă a banilor de la oameni, însă acest lucru nu înseamnă că actele de control inițiale au fost nelegale.
Prin declararea recursului de către Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Jurilovca, dosarul va fi înaintat în perioada următoare către instanța superioară. Magistrații de la instanța de recurs vor trebui să verifice dacă prima instanță a aplicat corect excepția lipsei de interes sau dacă se impune o reanalizare a legalității Raportului de audit. Până la o sentință definitivă, efectele financiare negative asupra angajaților rămân blocate datorită deciziei de exonerare, însă litigiul de principiu dintre cele două instituții publice continuă să se dispute în instanță.
PRECIZĂRI:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Citește și:
Strigătul de disperare al unei mame, înecat în hățișul birocrației Malurile Lacului Siutghiol se prăbușesc în gunoaie, în timp ce instituțiile statului își pasează vina. Un vid juridic absurd
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


