Un consilier este nemulțumit de salariul primit de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Curtea de Apel Constanța se ocupă de caz

 

 
Marius Samson, funcționar public în cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a dat în judecată angajatorul, fiind nemulțumit de salariul primit.
 
Parcursul dosarului a început la Tribunalul București, înregistrat la 5 februarie 2025, însă instanța din Capitală a declinat cauza invocând necompetența teritorială. Astfel, cazul a ajuns la Tribunalul Tulcea, în data de 31 martie 2025. Magistrații de aici au respins cererea formulată de reclamant. Ședința a avut loc pe 23 aprilie a.c.
 
MINUTA:

 
Marius Samson a declarat recurs, iar pe 9 iunie litigiul a ajuns pe rolul Curții de Apel Constanța, urmând ca în perioada viitoare să stabilească termenul de judecată.


 
Salariul, motivul pentru care s-a ajuns în instanță
 
Reclamantul care deține functia de consilier, clasa I, grad profesional asistent, gradaţie 0, a solicitat pe fondul cauzei obligarea instituției angajatoare să emită un ordin prin care să îi stabilească salariul de bază la nivelul maxim aflat în plată pentru funcții similare din toată familia ocupațională „Administrație”. În acest sens, el a invocat principiile nediscriminării și egalității din Legea-cadru nr. 153/2017 și Decizia ÎCCJ nr. 80/2023.

 
În motivarea acțiunii, a argumentat faptul că alți funcționari publici din alte ministere sau agenții au obținut majorări salariale prin intermediul instanțelor, fiind emise decizii judecătorești definitive. A solicitat ca acest aspect să fie luat în considerare de judector.
 
De asemenea, Marius Samson a cerut să îi fie plătite diferențele salariale retroactive pe ultimii 3 ani, sume care să fie actualizate cu rata inflației și la care să se adauge dobânda legală penalizatoare.
 
Poziția ANFP
 
ANFP a solicitat respingerea acțiunii, invocând mai multe excepții procedural precum: nulitatea cererii, inadmisibilitatea pentru neparcurgerea procedurii prealabile de contestare a salariului și prescripția pentru sumele mai vechi de 3 ani.
 

Pe fond, ANFP a argumentat că salariul reclamantului a fost stabilit corect, respectând legile și majorările etapizate. De asemenea, a precizat că simpla existență a unor hotărâri judecătorești prin care alți angajați din țară au obținut salarii mai mari nu reprezintă un motiv automat de discriminare și nu obligă instituția să modifice salariile dincolo de normele legale.
 
De ce Tribunalul a respins cererea lui Marius Samson
 
Deși a respins excepția inadmisibilității, considerând că reclamantul avea dreptul să se adreseze direct instanței pentru drepturi neacordate, pe fondul problemei instanța a dat dreptate instituției publice.
 
Un prim argument vizavi de decizie a fost criteriul ordonatorului comun de credite. Conform deciziilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), egalizarea salariilor la nivel maxim în plată se poate face doar în cadrul instituțiilor aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite (care au același scop, aceleași atribuții și același nivel de subordonare financiară), și nu la nivel național.
 
Judecând în acceași cheie, instanța a învederat faptul că ANFP este în subordinea Ministerului Dezvoltării (MDLPA), în timp ce instituțiile date ca exemplu de reclamant (ANPM, CNSAS, CNPP, Ministerul Finanțelor etc.) nu sunt subordonate aceluiași ordonator de credite, au scopuri diferite, iar funcționarii de acolo nu au aceleași atribuții în fișa postului.
 
Instanța a subliniat că principiul egalității nu înseamnă că toți funcționarii din familia „Administrație” din țară trebuie să aibă salarii identice. Drepturile obținute de alți funcționari prin judecată nu au o „aplicabilitate generală” automată pentru toți angajații din sistem.
 
Reclamantul nu a cerut o egalizare cu un coleg din interiorul ANFP care ar fi avut un salariu mai mare, ci a solicitat o comparație generală și ipotetică la nivel național, lăsând în sarcina instanței să identifice eventualele diferențe.
 
Sursă motivare: ReJust și Portal Just
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Vadim Corneliu Ruse, implicat în procesul în care deputata Mirela Matichescu este acuzată de abuz în serviciu, este nemulțumit de remunerația primită de la CJ Constanța