Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
17:50 17 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (XI)

ro

06 Jul, 2018 00:00 1385 Marime text

Elemente privind evoluţia portului Constanţa după 23 August 1944. Importanţa portului Constanţa. În planul economiei naţionale, rolul Portului Constanţa a fost extrem de redus în urma ocupaţiei sovietice, care a sugrumat comerţul exterior al statului român prin cel mai important port maritim al său. În anul 1945, legăturile portului erau reduse la cele 121 state cu care România mai avea relaţii comerciale, pentru ca numărul acestora să nu depăşească cifra 292 în 1950. Situaţia aceasta se perpetuează de-a lungul întregii perioade avute în vedere în studiul de faţă.
Portul de la Marea Neagră constituia însă pentru Uniunea Sovietică şi armata sa un obiectiv geostrategic de prim rang, fapt observat imediat după terminarea războiului de către ziaristul american Reuben H. Markham: „Constanţa, aşezată pe linia ce uneşte Moscova de strâmtoarea Dardanele şi Mediterana (...), este considerată un pivot al imperialismului rusesc şi arăta deja a bastion sovietic” datorită portului său care a atras „o mare concentrare de soldaţi ruşi, mult mai mare decât oriunde în Balcani”3. O adresă a Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular Constanţa din 1949 constata că „prin poziţia sa geografică şi pentru raţiuni de ordin militar, în oraşul Constanţa avem cea mai mare garnizoană sovietică din ţară (...)”4.


Portul Constanţa îşi demonstra din nou, în februarie 1955, importantul său rol geostrategic de care Rusia sovietică voia să se folosească pe mai departe. Cu doar câteva luni înainte de semnarea Tratatului de la Varşovia, România semna cu URSS un protocol privind bazarea unei părţi din forţele flotei Mării Negre în porturile româneşti Constanţa, Mangalia şi Sulina. Conform actului încheiat între cele două părţi, Portul Constanţa trebuia să pună la dispoziţia flotei sovietice danele 4 şi 5 pe timp de pace, iar în vreme de război nu mai puţin de opt dane (9, 10, 20, 21, 23, 24, 36, 37)5.


Retragerea trupelor sovietice din România alături de preocuparea regimului comunist român pentru dezvoltarea Portului Constanţa au contribuit la redarea locului principal pe care portul trebuia să îl deţină în derularea comerţului exterior românesc.

Concluzii

Dacă pentru învingători finalul războiului a însemnat refacere şi relansare economică, pentru statul român şi economia sa, era debutul unei perioade lungi de decădere. Evoluţia Portului Constanţa reflectă la un nivel microeconomic situaţia de marasm în care s-a aflat România multă vreme încă după anul 1945. Comerţul exterior al României a fost ca şi inexistent până după anul 1948, timp în care activitatea Portului Constanţa nu a scăzut deloc, ci dimpotrivă, doar că slujea numai nevoilor armatei şi statului sovietic. Toate lucrările de refacere a infrastructurii portuare întreprinse între 23 August 1944 şi anul 1948 au fost făcute pe banii statului român la cererea Comandamentului Sovietic.


Activitatea Şantierului Naval este şi ea subsumată complexelor nevoi ale armatei sovietice, reluându-şi destul de greu menirea principală, de constructor de nave. Condiţiile de muncă se conjugă cu o exploatare şi organizare a activităţilor portuare specifice unei infrastructuri afectată profund de bombardamentele din timpul războiului şi lipsa lucrărilor curente de întreţinere. Piloţii maritimi sunt siliţi să scoată navele sovietice încărcate până la refuz cu absolut orice putea fi transportat, dintr-un port nedragat de ani de zile. Riscurile punerii pe uscat deveneau nişte probleme personale ale piloţilor. Lucrătorii portuari în ansamblul lor sunt siliţi să suplinească lipsa utilajelor, a vagoanelor, a magaziilor de depozitare, astfel încât condiţiile de muncă sunt inumane pe alocuri.


Întreaga situaţie descrisă nu avea să se schimbe curând după 1945 şi nici brusc. Abia după anul 1953, odată cu abandonarea lucrărilor la Canal, portul a ajuns în prim-planul conducerii comuniste române, pentru ca la foarte scurtă vreme să fie concepute primele proiecte postbelice privind sistematizarea şi extinderea portului Constanţa către sud.

Despre prof. Ana Dordea Petre

Absolventă a Universităţii „Ovidius“, Facultatea de Istorie (2001) - licenţiată în istorie, specializarea „Istorie veche“. În anul 2006 a finalizat cea de-a doua facultate de litere, are un master în specializarea „Dunăre - Marea Neagră - Axă a istoriei şi civilizaţiei europene în perioadele modernă şi contemporană“ şi unul în specializarea „Românistică“. 
Doctorat în domeniul Istorie, cu tema „Portul Constanţa între război şi revoluţie (1945-1989)“.
Din 1 septembrie 2001 - profesor la Şcoala Gimnazială nr. 1 Cuza Vodă, judeţul Constanţa. Coordonator al Comisiei Uman.
Membru al C.E.A.C, al Comisiei pentru Prevenirea şi Combaterea Absenteismului. 
Referinţe - prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, Facultatea de Istorie şi Știinţe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanţa. 
Participări la manifestări ştiinţifice şi activitate publicistică: „Portul Constanţa între război şi revoluţie“ (1944-1989), studiu publicat în „Orizonturi istoriografice”, an I, nr. 1, 2010, pp.30-44. „Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957)“, studiu publicat în „Orizonturi istoriografice”, An II, nr.1, 2011, pp.258-284. „Elemente privind organizarea şi exploatarea portului Constanţa în ultimele două decenii ale regimului comunist“, studiu publicat în „Anuarul Muzeului Marinei Române”, tom XVIII, 2015. „Portul Constanţa: organizare şi exploatare între anii 1945-1957“, studiu publicat în volumul omagial „Profesor universitar dr. Valentin Ciorbea la 70 de ani. O viaţă în siajul muzei Clio“, Editura Etnologică, 2016. 
 
Citeşte şi:      

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (X)
 
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (IX)

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VIII)
 
#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VII)
 
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (VI)
 
#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (V)
 
#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (IV)
 
#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (III)

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (II)
 
Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (I)

1 Valentin Ciorbea, Nicoleta Stanca, Portul Constanța - tradiție, actualitate și perspective, în vol. ”Portul Constanța între tradiție, actualitate și perspective” (coordonator prof. univ. dr. Valentin Ciorbea), Editura Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, 2007, p.228

2 Nicolae Sută, op.cit, p.129

3 Reuben H. Markham, op.cit, p.201

4 Apud Marian Cojoc, Evoluţia...p.197

5 Marian Moşneagu, Militarizarea bazelor navale româneşti – o prioritate a regimului de ocupaţie sovietic, în „A.M.M.R.”, 2003, 6, p.41

Ti-a placut articolul?

Comentarii