Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
23:33 22 02 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Corneliu Leu (1932-2015). Personalitate marcantă a Dobrogei şi a Medgidiei (galerie foto)

ro

16 Jan, 2019 00:00 656 Marime text
O personalitate marcantă a Dobrogei şi a Medgidiei a fost Corneliu Leu. Mama acestuia, Valentina Leu, a fost medic al oraşului Medgidia, bucurându-se de aprecierea unanimă a comunităţii. Tatăl său a fost avocatul Ion C. Leu, apreciat în Medgidia pentru pledoariile sale.
 

 
S-a născut la 21 iulie 1932, la Medgidia, fiind scriitor, dramaturg, regizor de film şi fondatorul mai multor organizaţii social-culturale. A urmat cursurile Liceului "Mircea cel Bătrân" din Constanţa (1946-1949), ulterior devenind student al Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti. În perioada 1949 - 1957, participă la înfiinţarea filialei Constanţa a Uniunii Scriitorilor, la organizarea primei Consfătuiri Naţionale a Tinerilor Scriitori şi la realizarea primelor emisiuni de televiziune. A debutat literar în 1949, cu poezia "Arta", în revistele "Flacăra" şi "Viaţa Românească" şi cu nuvele şi povestiri în “Cuget liber” şi “Pagini dobrogene”.
 
În anul 1967, înfiinţează postul ,,Radiovacanţa”, iar în anul 1968 începe realizarea şi prezentarea, pe parcursul mai multor ani, a serialului TV de film de autor ,,Călătorii romantice”. Un an mai târziu, înfiinţa Editura Eminescu şi colecţia ,,Romanul de dragoste”. În anul 1970 înfiinţează Studioul de filme al televiziunii publice, începând producţia primelor seriale româneşti şi a coproducţiilor TV, iar în 1973 înfiinţează ,,Casa de filme nr. 4″ devenind producătorul unor filme şi mari ecranizări precum: "Cantemir”, ,,Ioanide”, ,,Adevărul şi Puterea”, ,,Mihai Viteazul”, ,,Actorul şi sălbaticii”, ,,Ciprian Porumbescu”, ,,Țara de piatră”, ,,Serata”, ,,Casa de la miezul nopţii”, ”Cu mâinile curate”, “Felix şi Otilia”, ,,Lumina palidă a durerii”, ,,Nea Mărin Miliardar”, ,,Iarba verde de-acasă”, ,,Alexandra şi infernul”, ,,Scrinul negru”, ,,Tănase Scatiu”, ,,Facerea lumii”, ,,Agentul straniu”, ,,Imposibila iubire”, ,,Castelul din Carpaţi” etc.
 
În anul 1990, înfiinţează "Fundaţia Episcopul Grigorie Leu", iar în anul 1997 fondează Consfătuirea Naţională a Intelectualilor de la Sate, Institutul Naţional de Personalism (1998), ,,Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc” (1999) şi Asociaţia Fundaţiilor pentru Dezvoltare Rurală (2000). În anul 2013, înfiinţează publicaţia „Creşterea limbii româneşti” şi contribuie la promulgarea Legii Zilei Limbii Române. Activitatea a fost marcată şi la Medgidia, alături de oficialităţile localităţii Căuşeni, din Republica Moldova. Cu acest prilej va lansa şi „Antologia de poezie română cinstind limba română” şi filmul documentar al manifestării, legat de existenţa celor două state româneşti, vorbitoare ale unei singure limbi şi având aceeaşi cultură.
 
A publicat mai multe romane, reportaje, nuvele şi povestiri printre care: ,,Asiziile şi alte povestiri radiofonice” (1950), ,,Ochiu Dracului” (1956), ,,Vârsta de aur” (1958), ,,Nopţi dobrogene” (1958), ,,Sângele şi apa” (1959), ,,Cu mâinile noastre” (1961), ,,O familie puternică” (1962), ,,Viitorul al doilea” (1963), ,,Puterea” (1964), ,,Balade” (1965), ,,Viaţa particulară a lui Constant Hagiu” (1967), ,,Femeia cu ochi albaştri” (1970), ,,Dreptul la dragoste” (1968), ,,Puterea” ediţia a II-a (1973), ,,Teatru” - colecţia “Rampa” (1974), ,,Această viaţă sentimentală” (1976), ,,Femeia cu ochi albaştri”, ediţia a II-a (1977), ,,Plângerea lui Dracula” (1977), ,,Patriarhii” (1979), ,,Teatru comentat” (1979), ,,Romanul unei zile mari” (1979), ,,Insulele” (1982), ,,Simboluri” (1983), ,,Romanul unei zile mari” ediţia a III-a (1989), ,,De groază şi de râs” (1991), ,,Poetul ca o floare” (1992), ,,Anonimul Brâncovenesc” (1994), ,,Drumul spre Damasc” (1995), ,,Democraţia locală” (1995), ,,Spionii birocraţi” (1996), ,,Fiii risipitori ai Europei” (1997), ,,Iarna iubirii” (2001), ,,Amintiri din Casa Scriitorilor” (2002), "În gura leului - sau cronica politică a anilor 1992-2004" , ,,The Novel of a Great Day” - traducere prescurtată în limba engleză a ,,Romanului unei zile mari” - ,,Realpublishers” (2005), "Vecinul cel bun" (2008), “Biserica din eter” (2009). Înfiinţează publicaţia „Creşterea limbii româneşti”, în anul 2013.
 
A fost implicat activ în teatru şi televiziune, fiind recompensat cu premii şi distincţii. Dintre acestea putem aminti: premii ale Uniunii Scriitorilor din România, premii de proză şi roman, Premiul de teatru al Euroviziunii, Cavaler şi Ofiţer al mai multor ordine şi Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer.
A avut o bogată activitate jurnalistică, fiind redactor al publicaţiilor "Cuget liber", "Contemporanul", şi "Roumanie d'aujourdhui".
 
A făcut parte din diverse organizaţii, asociaţii, fundaţii şi grupuri de iniţiativă, printre care: membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România (1949), membru fondator al Uniunii Ziariştilor din România (1952), membru titular al Organizaţiei Internaţionale a Ziariştilor (1965), membru titular al Institutului Internaţional "Jacques Maritain" (1995) şi membru fondator al Asociaţiei Europene pentru Educaţie Pluralistă (1997). A deţinut funcţia de preşedinte al Mişcării pentru Progresul Satului Românesc, membru de onoare al Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români (A.C.S.R.), membru în Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec (Canada), Preşedintele „Fundaţiei Episcopul Grigorie Leu” şi Preşedintele Grupului de Presă şi Iniţiativă Civică pentru Slujirea Limbii Române în Unitate de Simţire Naţională.
Date şi referinţe despre activitatea sa se pot găsi în: Dicţionar de literatură română (1979), Dicţionar cronologic de literatură română (1979), Dicţionar de literatură română contemporană (1975), International Directory of Philosophy and Philosophers - B. G. Wikipedia (2000).
 
Înfiinţează în anul 2001, la 172 de ani de la apariţie, noua serie a revistei "Albina". Începând cu data de 25 octombrie 2004, a devenit cetăţean de onoare al municipiului Medgidia, ca o recunoaştere a meritelor sale şi a faptului că a ţinut permanent legătura cu locul său de naştere. A murit la 9 iunie 2015, la Bucureşti.
 
Rămâne în amintirea noastră ca fiind un om dezinvolt, pus pe glume, care te fascina cu discursul său şi care era foarte apropiat de cei tineri.
 
Surse bibliografice:
 
Adrian Ilie, Personalităţi marcante ale Medgidiei, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2017
Corneliu Marinescu, Medgidia. Studiu monografic, Editura Dobrogea, Constanţa, 2006
 
Surse foto:
Colecţia Vlad Leu
Colecţia Adrian Ilie
Colecţia Corneliu Marinescu
www.port@leu.ro
 
Despre Adrian Ilie 
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti. 
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea. 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România. 
 
Citeşte şi:
 
Comunităţi etnice stabilite în Dobrogea şi la Medgidia. Italienii (galerie foto)
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii