Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:31 17 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Scriitorul şi realizatorul TV Corneliu Leu ar fi împlinit, pe 21 iulie, 86 de ani

ro

21 Jul, 2018 00:00 867 Marime text
Născut la 21 iulie 1932, la Medgidia, judeţul Constanţa, dobrogeanul Corneliu Leu este cel care, printre multe alte moşteniri concretizate în peste 50 de titluri de cărţi sau valoroase filme româneşti, poate fi reţinut de memoria noastră afectivă drept fondatorul Radio Vacanţa (1967), postul atât de îndrăgit decenii la rând de turişti, dar şi de localnici, şi care reprezenta oaza de libertate estivală într-un cotidian comunist.
 

 
Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1950-1952), dar şi al Academiei „Ştefan Gheorghiu” (absolvită în 1965), Corneliu Leu a lucrat în redacţiile mai multor ziare: „Cuget liber” din Constanţa (1948-1950) şi reviste: „Roumanie d′aujourd′hui” (1958-1962), „Luceafărul” (1962-1965), „Contemporanul” (redactor-şef adjunct din 1979).
 
A fost redactor la Radiodifuziunea Română (1950-1958) şi redactor-şef la Editura „Eminescu” (1970-1971); director general adjunct la Consiliul Naţional al Cinematografiei (1971), director al Casei de Filme 4 (1971-1979).
 
Ca prozator, a debutat în revista „Flacăra” (1948), iar primul roman, „Ochiu-dracului”, îi va apărea în 1956.
 
Jurnalismul şi viaţa de reporter se răsfrâng asupra creaţiei literare a lui Corneliu Leu, acesta abordând romanul (sentimental - „Femeia cu ochi albaştri”, 1970; istoric - „Plângerea lui Dracula”, 1977; „Romanul unei zile mari”, 1979 ş.a. sau de actualitate - „Vârsta de aur”, 1957; „Puterea”, 1964; „Viaţa particulară a lui Constant Hagiu”, 1967; „... Această viaţă sentimentală”, 1976; „Patriarhii”, 1979 etc.), nuvela, reportajul, teatrul (piesa „Femeia fericită”, 1974), unele scrise în tonul epocii comuniste. Romanele, de la primul la „Patriarhii”, au fost reunite şi sistematizate sub titlul „Faptele de arme ale unor civili în secolul războaielor mondiale sau Ce înseamnă puterea” (I-III, 1987-1989). „Vecinul cel bun” (2008, roman), „Despre meritocraţie” (2009, studii şi articole) şi „Femeia, fie ea regină...” (2010, roman).
 
La începutul anului 2015 a lansat „Anexe nedorite, obligatorii la viaţa noastră de odinioară şi, uneori, greu de evitat chiar în cea prezentă, adică ceea ce ni se alătură prin ochiul celor ce ne urmăresc“, lucrare ce a apărut la editura Rawex Coms.
 
În 2009, în cadrul programului european de înfiinţare a Grupurilor de Acţiune Locală, pune bazele Reţelei de iniţiative culturale şi universităţi populare.
 
A realizat un ciclu de filme documentare despre scriitori, un ciclu de patruzeci şi opt de filme de călătorii în jurul lumii (1972-1975), a semnat şi scenariile filmelor artistice „Asediul” (1971, în colaborare cu regizorul - Mircea Mureşan), „Fata bună din cer” (1977, r. Dan Necşulea), „Casa dintre câmpuri” (1979, r. Alexandru Tatos).
 
După 1990, a mai publicat volumele „Democraţia locală în România contemporană” (1995), „Cartea Episcopilor Cruciaţi” (2001), acesta din urmă structurat pe documentele bibliografice ale episcopului de Huşi, martir, Grigorie Leu şi pe documentele interogatoriilor anchetei prin care fiul său, arhiepiscopul Victor-Vasile Leu, primul episcop al românilor din exil, a fost condamnat la moarte (după eliberarea din închisoare din 1964, a murit, în 1978, la Bucureşti).
 
În anul 1973 a înfiinţat „Casa de filme nr. 4″ devenind producătorul unor filme şi mari ecranizări precum: „Cantemir”, „Ioanide”, „Adevărul şi Puterea”, „Mihai Viteazul”, „Actorul şi sălbaticii”, „Ciprian Porumbescu”, „Țara de piatră”, „Serata”, „Casa de la miezul nopţii”, „Cu mâinile curate”, „Felix şi Otilia”, „Lumina palidă a durerii”, „Nea Mărin Miliardar”, „Iarba verde de-acasă”, „Alexandra şi infernul”, „Scrinul negru”, „Tănase Scatiu”, „Facerea lumii”, „Agentul straniu”, „Imposibila iubire”, „Castelul din Carpaţi”, etc.
 
În îndelungata sa carieră a primit mai multe premii ale Uniunii Scriitorilor din România, dar şi un premiu special de teatru al Euroviziunii. De asemenea, a fost onorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer la 175 de ani de la apariţia „Albinei româneşti".
 
S-a stins din viaţă la 9 iunie 2015, în Bucureşti.
 
Citeşte şi:
 
Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea Corneliu Leu (galerie foto)
 
IN MEMORIAM CORNELIU LEU Scrisoare deschisă edililor constănţeni
 
In memoriam. Scriitorul Corneliu Leu. Născut la Medgidia. A înființat Radio Vacanța. Producător al unor mari filme românești
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii