Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:30 25 03 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea Vasile M. Kogălniceanu, un patriot al Dobrogei

ro

13 Mar, 2019 00:00 616 Marime text
A fost fiul marelui om de stat Mihail Kogălniceanu. S-a născut la Iaşi în 1862, la 29 noiembrie. A făcut studii gimnaziale la Berlin şi ulterior a studiat agronomia la Şcoala de agricultură din Grignon.
 

 
La întoarcerea în ţară, a fost numit administrator de plasă la Constanţa, inspector domenial, iar din 1896 va deveni deputat de Roman. Îşi îndrepta cu precădere atenţia spre lumea satului, având un ascuţit spirit analitic de cercetare a problemelor privind viaţa ţărănimii. Acest aspect este relevat prin articolele sale din ziare sau reviste ca „Epoca”, „Gazeta Ţăranilor”, sau „Şezătoarea”, unde abordează mai multe aspecte legate de multitudinea problemelor existente în lumea rurală. Din această calitate a interpelat guvernul cu privire la emanciparea Dobrogei, iar la un Congres agrar a depus o moţiune cu privire la aceeaşi chestiune. În calitate de publicist, a dedicat o lucrare provinciei, intitulată Dobrogea. Drepturi politice fără libertăţi. 1878-1909, în care îşi expune ideile şi critică legea de emancipare din aprilie 1909.
 
Aceste demersuri ale sale au dat roade, iar la modificarea legii, în anul 1910, s-a ţinut cont de propunerile sale. Românii dobrogeni vor primi la rândul lor drepturi. Lucrarea sa a fost folosită şi la reglementarea proprietăţii rurale din Dobrogea, votată în sesiunea parlamentară din 1910.
 
Ca inspector agricol, a criticat apariţia fermelor statului, în special a fermei Laza. A fost trimis în calitate de specialist, în Ungaria, de către ministrul Domeniilor, N. Filipescu. Va realiza o schiţă comparativă între Ungaria şi România, foarte apreciată la vremea respectivă şi publicată pe cheltuiala ministerului. A scris o micro-monografie despre legumicultură pentru biblioteca Domeniului Coroanei.
 
Pe lângă aceste activităţi legate de domeniul pregătirii sale, a fost interesat şi de domeniul publicisticii. În acest sens a publicat corespondenţa diplomatică asupra războiului româno-ruso-turc din 1877-1878, colecţii de documente legate de actul de la 2 mai 1864, care a dus la sporirea prerogativelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza, o adevărată "lovitură de stat", precum şi o parte a scrierilor părintelui său, Mihail Kogălniceanu, poate cel mai important om de stat după Domnitorul Unirii.
 
Activitatea sa de publicist se desfăşoară în cadrul periodicului „Românul”, unde este prim- redactor, şi la „Steaua Dunării”, pe care o întemeiază şi unde semnează mai multe articole de orientare democratică. Din anul 1901 va conduce timp de cinci ani ziarul „Agrarul”. Pe lângă problema ţărănească a fost un înfocat militant al sistemului electoral bazat pe votul universal, pentru aceasta fondând, împreună cu Vintilă C.A. Rosetti şi Ion Nădejde, Liga votului universal, în anul 1895, iar peste un an, în 1896 - Liga pentru repausul duminical.
 
A fost membru al Partidului Naţional Liberal începând cu anul 1893, implicându-se activ în proiectele acestei formaţiuni politice.
Cele mai importante lucrări ale sale au fost:
-              Acte relative la 2 mai 1864 (1894),
-              Domnia lui Bibescu - Vodă (1894),
-               Ferma Laza (1900),
-              Poveţe despre grădinile de legume (1902),
-               Chestiunea ţărănească (1906) ş. a.
Putem conchide prin a spune că Vasile Kogălniceanu a fost un militat permanent al emancipării politice şi culturale a lumii rurale şi a ţărănimii, precum şi un patriot dobrogean.
 

Surse bibliografice

 
Petru Vulcan, Albumul naţional al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906
Stan, Stoica (coord.) - Dicţionar biografic de istorie a României, Editura Meronia, Bucureşti, 2008
 
Surse fotografice:
Petru Vulcan, Albumul naţional al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, Bucureşti, 1906
Colecţia Adrian Ilie
 
Despre Adrian Ilie 
 
Licenţiat şi masterat în istorie - Universitatea „Ovidius” Constanţa, şef de promoţie.
Doctor în istorie şi cursuri postuniversitare - Universitatea din Bucureşti. 
Director adj. - Şcoala Gimnazială „Constantin Brâncuşi” Medgidia.
Metodist, responsabil Cerc pedagogic şi membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanţa).
Autor al mai multor lucrări şi studii despre Medgidia şi Dobrogea. 
Autor al unor studii şi cărţi de metodică şi management.
Membru în Comisia Naţională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.
Membru al Asociaţiei Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor şcolare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie/Istoria minorităţii turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice - Medgidia.
Realizator emisiune istorică - Repere Istorice - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obţinute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman“ pe anul 2017, conferit de Societatea de Ştiinţe Istorice din România. 
 
Citeşte şi: 

 #citeşteDobrogea Hârşova. Mari proprietari şi comercianţi la începutul secolului XX (galerie foto) 


 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii