Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:43 19 11 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.20) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

ro

27 Apr, 2018 00:00 812 Marime text
Henry Barkley (1837-1903) s-a născut în familia unui reverend scoţian. Într-o epocă de dezvoltare rapidă a căilor ferate, el a devenit inginer în acest domeniu, asemenea fraţilor săi mai mari John şi George. Din 1850, John a lucrat la exploatare de cărbuni din localitatea otomană Eregli.
 
În 1856, John a făcut parte dintr-o misiune tehnică britanică ce a vizitat Dobrogea otomană pentru a evalua posibilităţile de stimulare a comerţului ţării sale în regiunea Mării Negre. Inginerii britanici au redactat un raport favorabil construirii unei căi ferate între Cernavodă şi Constanţa, datorită forţei de muncă şi materialelor de construcţie locale ieftine.
 
Ca urmare, în marile oraşe englezeşti s-a constituit consorţiul „Danube and Black Sea Railway and Kustendje Harbour Co.”. Tratativele cu guvernul otoman au dus la anularea proiectului iniţial de construire a unui canal şi la semnarea unei convenţii feroviare la 1 septembrie 1857.
 
Documentul prevedea terminarea liniei ferate în trei ani şi amenajarea porturilor Cernavodă şi Constanţa. Încheierea lucrărilor la portul maritim era prevăzută pentru o perioadă de cinci ani, după care societatea britanică urma să încaseze taxe de a vasele care ancorau aici, estimându-se un profit anual de 22-40%.
Ca urmare, în septembrie 1857 debarcau în portul Varna din Bulgaria otomană fraţii George, Henry şi Robert Barkley, care au rămas în Dobrogea până în 1876. Construcţia căii ferate a început în primăvara lui 1858 şi a fost inaugurată în toamna lui 1860, cu costuri mai mari decât fusese estimat.
 
Henry Barkley şi-a publicat amintirile dobrogene de-abia în 1876, în contextul în care se declanşase o nouă criză orientală prin revoltele antiotomane din Bosnia şi Bulgaria. Volumul a apărut la Londra, cu titlu Between the Danube and Black Sea, or Five Years in Bulgaria. Institutul „N. Iorga” a folosit această ediţie pentru traducerea românească din noua serie Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea.
 
Alături de cărturarul otoman Evlia Celebi din secolul XVII, agentul comercial german M. Gruneweg din secolul XVI, medicul francez C. Allard şi agronomul german W. Hamm, H. Barkely face parte din categoria călătorilor străini care au scris cel mai mult despre Dobrogea otomană.
 
Problema construirii unei căi ferate fusese discutată şi de: geograful francez A. Boue (1836-1838/CXXIX), scriitorul danez H. Andersen (/CXXX/1841), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLIII), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.5), pictorul elveţian J. Guillamord (1859/CLXXVIII), ducele belgian L. de Brabant (1860/CLXXIX) şi contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX).
 
Capitolul XXXIV este dedicat bisericii ortodoxe din Inji Keu/Ienichioi (ieni=nou + chioi=sat). Autorul a aflat de la moş Vlatt/Vlad moldoveanul, gazda sa din Cernavodă, un lucru „minunat”: pentru un pahar de rachiu, preotul ortodox din Inji Keu (azi Satu Nou în comuna Mircea Vodă) reîncepe slujba de duminică pentru credincioşii întârziaţi. După un sfert de oră călare, H.B. ajunge la biserica din piatră, cu pereţi albi şi acoperiş roşu.
 
Un moldovean bătrân i-a explicat cauza pentru care lăcaşul de cult era închis a cincea duminică la rând: cu banii pe care preotul îi câştiga din vânzarea lumânărilor de ceară şi a amuletelor împotriva deochiului, se îmbăta sâmbătă seara şi dormea printre urzicile din spatele cârciumii până duminica noaptea.
 
Prezenţa moldovenilor în Dobrogea a fost menţionată în secolele XVII–XIX şi de: agentul diplomatic habsburgic de origine raguzană A. Radibrat (1603/XXI/), cărturarul otoman Evlia Celebi (1657/XXXVIII.6.F; 1659/XXXVIII.7.A; XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), nobilul sol polon I. Podolski (1759/LXIII), contele francez d`Antraigues (1779/LXXIV), germanul J. von Struve (1794/XCII), agentul comercial german M. Gruneweg (1584/XCIV.2; 1586/XCIV.4), ofiţerul rus de origine estonă F. Berg (1826/CV), ofiţerul rus de origine finlandeză G. Ramsay (1829/CIX), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), inginerul francez X. de Hell (1846/CXLIV), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.4; CLXXVII.4) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.3; 1858/CLXXXI.4; 1858/CLXXXI.6; 1859/CLXXXI.10; 1860/CLXXXI.16).
 
Britanicul a refuzat paharul de rachiu oferit de bătrân şi i-a dat o ţigară, conchizând comparativ anecdotic: „Ce binecuvântare enormă ar fi dacă noi, cei din biserica occidentală, ne-am putea amesteca cu biserica creştina orientală!”
 
Funcţionarea bisericilor ortodoxe în Dobrogea a fost semnalată în secolele XVI-XIX de: arabul Ibn Battuta (1330?1331/I), călugărul franciscan de origine greacă J. Arsengo (1581/XI), clericul armean S. Lehaţi (1608/XXII), episcopul catolic bulgar P. Baksic (1641/XXX), episcopul catolic bulgar F. Stanislavov (ante 1659/XXXVI), clericul sirian ortodox Paul din Alep (1653/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.I), ofiţerul de marină francez A. de Lafitte (1784/LXXX), diplomatul austriac W. von Brognard (1786/LXXXV), călugărul catolic armean M. Bajaskian (1808/CIII), lt. col rus de origine finlandeză G. Ramsay (1830/CIX), ieromonahul rus Partenie (1841/CXIX), scriitorul danez H. Andersen (1841/CXXX), medicul american V. Mott (1841/CXXXII), jurnalistul francez X. Marmier (1846/CXLIII), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.4, CLXVII.5), anonim englez (1857/CLXXIII), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.4), inginerul scoţian H. Barkley (1857-61/CLXXXI.11).
Ultimul capitol, XXXV, prezintă cauzele plecării din Dobrogea.
 
Desţelenirea de către coloniştii tătari din Crimeea a păşunilor din Dobrogea a dus la izbucnirea frigurilor, care l-au îmbolnăvit pe Robert Barkley de febră tifoidă şi pe Henry Barkley de reumatism. Ca urmare, la sfârşitul verii lui 1861, când calea ferată funcţiona de ceva timp, cei doi fraţi au fost trimişi în Marea Britanie pentru refacere.
Concluzia autorului despre cei patru ani petrecuţi în Dobrogea otomană a fost preponderent favorabilă: „Viaţa pe care o dusesem în aceste câmpii fusese una foarte plăcută, în ciuda arşiţelor teribile din timpul verii şi a gerurilor intense iarna, a călătoriilor obositoare, a mâncării rele, a adăposturilor proaste şi atacuri constante de febră”.
 
Surse foto:
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/2012/01/tarile-romane-in-secolele-xviii-xix.jpg
http://www.primaria-cernavoda.ro/Fisiere/AlbumFoto/pozeCernavoda/geamia.jpg
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/cultura/la-muzeul-de-istorie-calea-ferata-engleza-cernavoda-constanta-expozitie-foto-documentara-643257.html?imagini=1&open
 
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/invitati/calatori-straini-prin-dobrogea-clxvii-3-camille-allard-franta-647720.html
 
Documentare:
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela Buşă, Călători străini despre Țările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul VII, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012.
//www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2016/11/04/1_Pic/calatori_prin_dobrogea/logo_institut_istorie_nicolae_iorga.jpg
http://www.acad.ro/com2011/img1006Aman/DSCN0668.jpg
https://sites.google.com/site/barkleyfamilyhistory/home/henry-charles
https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=588&tbm=isch&sa=1&ei=XbqiWtXhI8r6Ur7pryA&q=Between+the+Danube+and+Black+Sea%2C+or+Five+Years+in+Bulgaria&oq=Between+the+Danube+and+Black+Sea%2C+or+Five+Years+in+Bulgaria&gs_l=psy-ab.3...246770.246770.0.248252.1.1.0.0.0.0.108.108.0j1.1.0....0...1c.1.64.psy-ab..0.0.0....0.i9OeZ0j-HdE#imgrc=IIBHco1Ch2Ns0M
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 
Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.19) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii