Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.19) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:55 18 08 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.19) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

ro

25 Apr, 2018 00:00 907 Marime text
Henry Barkley (1837-1903) s-a născut în familia unui reverend scoţian. Într-o epocă de dezvoltare rapidă a căilor ferate, el a devenit inginer în acest domeniu, asemenea fraţilor săi mai mari John şi George. Din 1850, John a lucrat la exploatare de cărbuni din localitatea otomană Eregli.
 
În 1856, John a făcut parte dintr-o misiune tehnică britanică ce a vizitat Dobrogea otomană pentru a evalua posibilităţile de stimulare a comerţului ţării sale în regiunea Mării Negre. Inginerii britanici au redactat un raport favorabil construirii unei căi ferate între Cernavodă şi Constanţa, datorită forţei de muncă şi materialelor de construcţie locale ieftine.
 
Ca urmare, în marile oraşe englezeşti s-a constituit consorţiul „Danube and Black Sea Railway and Kustendje Harbour Co.”. Tratativele cu guvernul otoman au dus la anularea proiectului iniţial de construire a unui canal şi la semnarea unei convenţii feroviare la 1 septembrie 1857.
 
Documentul prevedea terminarea liniei ferate în trei ani şi amenajarea porturilor Cernavodă şi Constanţa. Încheierea lucrărilor la portul maritim era prevăzută pentru o perioadă de cinci ani, după care societatea britanică urma să încaseze taxe de a vasele care ancorau aici, estimându-se un profit anual de 22-40%.
Ca urmare, în septembrie 1857 debarcau în portul Varna din Bulgaria otomană fraţii George, Henry şi Robert Barkley, care au rămas în Dobrogea până în 1876. Construcţia căii ferate a început în primăvara lui 1858 şi a fost inaugurată în toamna lui 1860, cu costuri mai mari decât fusese estimat.
 
Henry Barkley şi-a publicat amintirile dobrogene de-abia în 1876, în contextul în care se declanşase o nouă criză orientală prin revoltele antiotomane din Bosnia şi Bulgaria. Volumul a apărut la Londra, cu titlu Between the Danube and Black Sea, or Five Years in Bulgaria. Institutul „N. Iorga” a folosit această ediţie pentru traducerea românească din noua serie Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea.
 
Alături de cărturarul otoman Evlia Celebi din secolul XVII, agentul comercial german M. Gruneweg din secolul XVI, medicul francez C. Allard şi agronomul german W. Hamm, H. Barkely face parte din categoria călătorilor străini care au scris cel mai mult despre Dobrogea otomană.
 
Problema construirii unei căi ferate fusese discutată şi de: geograful francez A. Boue (1836-1838/CXXIX), scriitorul danez H. Andersen (/CXXX/1841), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), mineralogul englez W. Smyth (1852/CLIII), istoricul francez T. Lavallée (1853/CLVII), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.5), pictorul elveţian J. Guillamord (1859/CLXXVIII), ducele belgian L. de Brabant (1860/CLXXIX) şi contele francez H. de Bourbon (1861/CLXXX).
 
Capitolul XXXIII este consacrat creşterii viermilor de mătase în Dobrogea şi ruperii digului de pe Dunăre de la Cernavodă în primăvara lui 1861. Creşterea viermilor de mătase în satele de lângă Dunăre aducea ţăranilor un profit „considerabil”, iar guvernului otoman o taxă „bună”. Duzii creşteau „bine”, singura problemă fiind lipsa unei legi împotriva tăierii copacilor din păduri, în condiţiile în care lemnul era „valoros” pentru locuitorii de la câmpie.
 
Creşterea viermilor de mătase a mai fost menţionată de lt.-col. rus de origine finlandeză G. Ramsay (1830/CIX) şi inginerul scoţian H. Barkley (1860/CLXXXI.18).
 
Producţia de mătase era arendată, ca şi cerealele, celui care oferea cel mai mare preţ. Astfel, când un antreprenor francez oferise 10%, cu mult peste anii precedenţi, paşa de Silistra a cerut 50%, aşteptându-se la o recoltă „miraculoasă”.
 
Menţionarea paşei de Silistra ca guvernator al regiunii care cuprindea Dobrogea a fost făcută în secolele XVII- XIX de: diplomatul Habsburgilor de origine ragusană A. Radibrat (1603/XXI), nobilul sol polonez J. Krasinski (1636/XXV), diplomatul polonez de origine armeană Romaskiewicz (1639/XXVI), nobilul sol polonez A. Taszycki (1640/XXIX), diplomatul suedez de origine germană C. Hiltebrandt (1657/XXXV), cărturarul otoman Evlia Celebi (1652/XXXVIII.5.C; 1652/XXXVIII.5.H; 1652/XXXVIII.5.I; 1656/XXXVIII.6.A), nobilul sol polonez I. Gninski (1677/XLI), nobilul sol polonez R. Leszczynski (1700/XLIV), nobilul sol polonez T. Alexandrovici (1766/LXVII), diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), contele francez de Lagarde (1813/CIII), diplomatul danez Clausewitz (1824/CIV), capelanul anglican N. Burton (1837/CXVIII) şi inginerul scoţian H. Barkley (1860/CLXXXI.16).
 
Deoarece nivelul Dunării era mai înalt decât cel al văii în care se oprea calea ferată la Cernavodă, inginerii britanici construiseră treptat un dig de pământ împotriva inundaţiilor de primăvară. Deşi „cei mai bătrâni locuitori” îi asiguraseră pe europeni că înălţimea la care ajunsese digul era mai înaltă decât crescuse vreodată Dunărea, în primăvara respectivă dezgheţul şi ploaia au avut consecinţe nedorite. Un paznic bulgar l-a trezit noaptea pe Barkley, anunţându-l că Touna/Dunărea ajunsese la nivelul malului.
 
Prezenţa bulgarilor în Dobrogea a fost semnalată şi de alţi călători străini în secolele XVI-XIX: călugărul franciscan J. Arsengo (1581/XI), episcopul catolic P. Baksic (1640/XXX), clericul rus I. Travelski (1651/XXXII), episcopul catolic F. Stanislavov (ante-1659/XXXVI), clericul creştin sirian Paul de Alep (1653/XXXVII), cărturarul otoman Evlia Celebi (1659/XXXVIII.7.B), nobilul sol polonez J. Gninski (1677/XLI), diplomatul suedez de origine franceză A. de la Motraye (1714/LIII.2), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. Of Antermony (1738/LVII), diplomatul maghiar curut M. Kelemen (1738/LVIII), iezuitul ragusan G. Boscovich (Dubrovnik; 1762/LXIV), diplomatul polonez K. Chrzanowski (1780/LXXVI), contele francez d`Hauterive (1785/LXXXII), lt. col rus de origine finlandeză G. Ramsay (1830/CIX), medicul german F. Chrismar (1833/CXII), britanicul E. Spencer (1836/CXVII), botanistul german A. Grisebach (1839/CXXI), englezul R. Snow (1831/CXXXI), reverendul englez G. Fisk (1842/CXXXIV), vicontele francez A. de Valon (1843/CXXXVIII), preotul catolic elveţian J. Mislin (1848/CXLVIII), preotul italian F. Nardi (1852/CL), paleontologul francez J. Boucher (1853/CLIV), medicul francez C. Allard (1855/CLXVII.1), anonim francez (1857?1858/CLXXV), agronomul german W. Hamm (1858/CLXXVII.4) şi inginerul scoţian H. Barkley (1857/CLXXXI.2; 1859/CLXXXI.9; 1859/CLXXXI.11; 1859/CLXXXI.15).
 
Inginerul a mobilizat 300 de muncitori cu roabe, târnăcoape şi lopeţi, care au blocat cu pământ scurgerea apei. Cum reuşita a fost temporară, a fost folosit bălegar de la grajdurile şantierului. A doua zi, George Barkley a adus 300 de lucrători odihniţi de la cariera Barza Neagră de la Constanţa. Cum pământul, pietrele şi balega se dovedeau ineficiente pentru astuparea unei găuri crescânde în dig, inginerii au folosit cu succes o prelată mare. În cele din urmă, Dunărea a început să scadă şi autorul a concluzionat că dacă spărtura din dig s-ar fi produs cu 12 ore mai devreme, traficul feroviar ar fi trebuit oprit vara, cu pierderi „foarte mari” pentru companie.
 
Ulterior, s-a aflat că această creştere bruscă a fluviului fusese cauzată de un pod de gheaţă format în aval de Cernavodă şi, ca urmare, a fost construit un dig „puternic” de piatră.
 
Predecesorii britanici ai lui Barkley din secolele XVI-XIX au fost englezi, cu excepţia scoţienilor J.B. of Antermony, James Fraser, A. Bonar şi R. McCheyne: negustorul J. Newberie (1582/XII), agentul diplomatic H. Austell (1585/Călători XIV), nobilul H. Cavendish (1589/Călători XVI), agentul comercial R. Bargrave (1652/XXXIV), ambasadorul lord W. Paget (1702/XLVI), diplomatul rus de origine scoţiană J. B. of Antermony (1738/LVII), lordul F. Calvert (1764/LXV), consulul W. Eton (1777/LXXIII), lady Craven (1786/LXXXIII), ofiţerul de marină W. Smith (1792/XC), cărturarul W. Hunter (1792/XCI), mineralogul E. Clarke (1800/XCVIII), lordul Bentinck (1801/XCIX), chirurgul W. Wittman (1802/C), scriitoarea J. Pardoe (1836/CXIV), preotul C. Elliot (1835/CXV), literatul J. Fraser (1836/CXVI), E. Spencer (1836/CXVII), preotul miliar N. Burton (1837/CXVIII), misionarii A. Bonar şi McCheyne (1839/CXXII), ofiţerul de marină A. Slade (1838/CXXV), marchiza de Londonderry (1840/CXXVIII), R. Snow (1841/CXXXI), reverendul G. Fisk (1842/CXXXIV), studentul în drept L. Oliphant (1852/CLI), mineralologul W. Smyth (1852/CLII), contele Carlisle (1853/CLV), căpitanul E. Spencer (1853/CLXVI), cpt. englez Th. Spratt (1856/CLXIX), slt. Ch. Gordon (1856/CLXX) şi anonim englez (1857/CLXXIII).
 
Surse foto:
 
https://istoriiregasite.files.wordpress.com/2012/01/tarile-romane-in-secolele-xviii-xix.jpg
http://4.bp.blogspot.com/-t5zr0jbUXEU/Uqiy0oqn2LI/AAAAAAAAGbE/M9yqkBFuT1s/s1600/Silistra+32.jpg
http://www.primaria-cernavoda.ro/Fisiere/AlbumFoto/pozeCernavoda/geamia.jpg
https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/cultura/la-muzeul-de-istorie-calea-ferata-engleza-cernavoda-constanta-expozitie-foto-documentara-643257.html?imagini=1&open
http://www.romanianmuseum.com/Romania/RomaniaEthnoSLAVSdobrogea.html
//www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/https://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2016/02/09/poze/primii-francezi/1853%20Constanta_thumb2.JPG
 
Documentare:
 
Institutul de istorie „Nicolae Iorga”, editor Daniela Buşă, Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX lea, serie nouă, volumul VII, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012.
http://www.acad.ro/com2011/img1006Aman/DSCN0668.jpg
https://sites.google.com/site/barkleyfamilyhistory/home/henry-charles
ab.3...246770.246770.0.248252.1.1.0.0.0.0.108.108.0j1.1.0....0...1c.1.64.psy-ab..0.0.0....0.i9OeZ0j-HdE#imgrc=IIBHco1Ch2Ns0M
 
Despre Marius Teja  

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:
 
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
 
Călători străini prin Dobrogea (CLXXI.17) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)
 
Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.18) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii