Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
05:02 22 01 2019 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu online cu deputatul UDTTMR Varol Amet Tema este - Un an în Parlamentul României. Deputatul tătarilor vorbeşte despre proiecte, despre promovarea culturii şi obiceiurilor etniei

ro

28 Nov, 2013 16:50 3624 Marime text
Ales deputat al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România în urmă cu un an, Varol Amet este secretarul grupului minorităţilor naţionale din Parlamentul României. De profesie avocat, constănţeanul Varol Amet este absolvent al Institutului de Administraţie pentru Înalţi Funcţionari Publici.
Ce poate face, în Parlamentul României, un reprezentant al minorităţilor naţionale? Cum poate acesta să contribuie la promovarea culturii, a obiceiurilor, a tradiţiilor minorităţilor naţionale? Care este, pentru acestea din urmă, cea mai mare provocare a momentului? Vorbim despre aceste subiecte mâine, de la ora 11.00, cu deputatul UDTTMR Varol Amet, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Realizator: Ada CODAU

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Intrebărie redacţiei:
 
1. Se împlineşte, în curând, un an de când aţi devenit deputat UDTTMR. Cum aţi descrie perioada care s-a scurs de la debutul mandatului parlamentar? Cum arată bilanţul?

Cu acest prilej, vă pot prezenta un bilanţ al activităţii mele în forul legislativ suprem al ţării şi în teritoriu. Am avut o prezenţă de aproape 100% la toate şedinţele din Parlament, iar atunci când s-a întâmplat să lipsesc, a fost pentru că am fost în delegaţii oficiale. Spre deosebire de alţi colegi care au mai multă experienţă, eu a trebuit să învăţ din mers tot ceea ce ţine de activitatea specifică. În plus, cu sprijinul preşedintelui UDTTMR, Gelil Eserghep, am reuşit să organizez câteva acţiuni la nivelul Parlamentului. Acum mă simt mai pregătit pentru ca, de la anul, împreună cu ceilalţi colegi de grup parlamentar, să fiu mai vocal şi să ridic mai multe probleme ce ţin de comunitatea noastră.
La nivelul filialelor UDTTMR, am avut numeroase întâlniri informative cu membrii comunităţii şi nu numai, participând la toate evenimentele comunităţii la care am fost invitat.
 
2. Care sunt cele mai importante iniţiative pe care le-aţi susţinut până în prezent şi care sunt proiectele pe care le aveţi în vedere în viitorul apropiat?


Până în prezent am avut opt luări de cuvânt, şapte declaraţii politice şi opt propuneri legislative, din care amintesc: Propunere Legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale, Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca Ziua Dobrogei, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România, Propunerea Legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85 din 23 martie 2003, privind interzicerea tehnologilor de minerit pe bază de cianuri, Propunerea Legislativă pentru scutirea de la plată a unor debite către bugetul asigurărilor sociale de stat, Propunerea Legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă “Constantin Brâncuşi” şi Propunerea Legislativă privind revizuirea Constituţiei.
În viitorul apropiat îmi doresc să iniţiez un proiect de lege pentru recunoaşterea Nevruzului (Sărbătoarea Primăverii), ca sărbătoare a comunităţii turco-tătare, deşi nu este cea mai importantă sărbătoare a etnicilor turco-tătari dobrogeni, dar este cea mai veche, celebrându-se de peste 5.000 de ani. Din Asia până în Europa, fiecare popor îşi are propriile legende despre Nebruz. Musulmanii suniţi leagă momentul de Nevruz de naşterea lui Ali, fiul Profetului Mohamed. Deşi, nu pentru toţi Nevruzul începe în primul minut în dimineaţa zodiei berbecului, turcii şi tătarii din România sărbătoresc venirea primăverii pe 21 martie.
 
3. Ce relaţie aveţi cu ceilalţi deputaţi şi senatori de Constanţa? Sunt receptivi atunci când este vorba despre proiecte legate de minorităţi?

Am relaţii foarte bune cu senatorii şi deputaţii de Constanţa şi aş vrea să îi nominalizez aici pe senatorul Alexandru Mazăre, dar şi pe vicepreşedintele Senatului, Nicolae Moga, care m-au susţinut la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea articolului 2 din Legea 453/2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie, prin care etnicii tătari să poată beneficia legal de o zi liberă pentru a celebra această zi (Ziua Etniei Tătare din România). Alături de ceilalţi colegi, cum ar fi Eduard Martin, Radu Babuş, Cristina Dumitrache, Mircea Dobre, formez o echipă şi sunt mândru că sunt dobrogean şi că, împreuna cu parlamentarii de Constanţa, fac astfel încât să dezvoltăm proiecte benefice atât comunităţii mele, cât şi judeţului Constanţa.

4. Reprezentaţi, în Parlament, comunitatea tătară din România. Cum credeţi că îşi poate conserva şi chiar promova aceasta limba, obiceiurile, cultura din punct de vedere legislativ?

În prezent, nu există o lege în vigoare privind statutul minorităţilor naţionale, dar există un proiect de lege care este în Parlament de aproape opt ani. Dacă această lege s-ar concretiza, reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale ar putea înfiinţa, potrivit legii, organe proprii de decizie şi executive, având competenţe în păstrarea şi dezvoltarea identităţii fiecare etnii. La momentul actual, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se specializeze în limba maternă la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii. Nu este un secret pentru nimeni exista comunităţii tătare pe teritoriul României şi nici faptul că se fac paşi importanţi în ceea ce priveşte promovarea identităţii culturale, lingvistice a etniei tătare.
 
5. UDTTMR va decerna, mâine, Premiul Mehmet Niyazi, pentru a-l comemora astfel pe cel care a fost poetul, ziaristul, pedagogul tătar Mehmet Niyazi. Ce îşi propune comunitatea de tătari prin acordarea acestei distincţii?


Cu prilejul comemorării a 82 de ani de la trecerea în eternitate a poetului Mehmet Niyazi, mâine, la Medgidia, va fi acordat Premiul pentru promovarea literaturii, artei şi culturii tătare Mehmet Niyazi. Manifestarea va fi organizată de UDTTMR, Filiala Medgidia, în mai multe etape. Ne respectăm, în cadrul comunităţii, valorile şi ne propunem să creăm o imagine pozitivă etniei, fapt pentru care respectăm mereu limba, tradiţiile şi obiceiurile.
 
6. Nu este un secret pentru nimeni faptul că minorităţile naţionale din România au nevoie de bani de la bugetul de stat pentru a se promova, pentru a derula tot soiul de evenimente menite să pună în valoare cultura, tradiţiile, pe scurt, chintesenţa unei civilizaţii. Cum a stat comunitatea tătară la acest capitol în 2013? Speraţi să primiţi mai mulţi bani în 2014?


La capitolul buget, în 2013, comunitatea noastră a stat destul de bine, beneficiind de aproximativ 800.000 de euro, dar, e drept, întotdeauna există loc de mai bine. Sperăm ca bugetul nostru să fie majorat în 2014, dar acest lucru rămâne de văzut.
 
7. Cum aţi caracteriza Dobrogea din punct de vedere al toleranţei? Cum se simt tătarii aici, în ceea ce numim un puzzle, un mozaic interetnic?


Dobrogea a fost întotdeauna un mozaic interetnic, o regiune locuită de români, tătari, turci, armeni, greci, evrei şi aşa mai departe şi este binecunoscut faptul că, de-a lungul istoriei, nu au existat conflicte între etnii. De aceea, se poate afirma că ţinutul Dobrogei este raiul multiculturalismului, iar tătarii sunt foarte bine integraţi în acest puzzle interetnic.
 
8. Cât de mult înseamnă pentru UDTTMR faptul că are un deputat, un subprefect şi un subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice din subordinea Guvernului?


Funcţia de parlamentar este un drept al minorităţii noastre. Să nu uităm că facem parte din grupul minorităţilor naţionale. În ceea ce priveşte însă funcţia de subprefect şi cea de subsecretar de stat, acestea dau măsura succesului pentru UDTTMR, pentru că sunt funcţii politice, care au fost negociate. De aici, rezultă că UDTTMR este o comunitate apreciată la nivel naţional, ceea ce ne face să fim mândri de faptul că suntem tătari.
 
9. UDTTMR are, pentru prima dată de la înfiinţare, o femeie în funcţia de vicepreşedinte, în persoana lui Denis Ibadula. Cum comentaţi acest lucru?

Doamna Denis Ibadula este cadru universitar, iar în programul de formare al comunităţii noastre am căutat să promovăm, şi la nivelul conducerii femeile şi tinerii intelectuali. Denis Ibadula este o tânără intelectuală care se implică mereu în evenimentele Uniunii şi susţine, la rândul ei, promovarea tinerilor şi a oamenilor de valoare în cadrul comunităţii noastre.
 
10. Dar faptul că femeia s-a repoziţionat în cadrul comunităţii tătare cum vi se pare? Este benefică emanciparea acesteia?


Sigur că este benefică. Respectăm egalitatea între bărbaţi şi femei. Aşa cum, din perspectiva generală a protecţiei şi promovării drepturilor omului, Consiliul Europei următeşte să combată orice discriminare privind libertatea şi demnitatea femeilor, comunitatea noastră caută să adopte o reprezentare echilibrată a bărbaţilor şi a femeilor, să încurajeze promovarea femeilor în toate programele etnici noastre.
 
11. Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai mare provocare pentru comunitatea tătară, la momentul actual?


Etnia tătară trebuie să rămână conectată la vremuri, să fie, altfel spus, modernă, deci în pas cu timpurile, dar să îşi păstreze, în acelaşi timp, inconfundabila sa spiritualitate, să nu renunţe la limbă, obiceiuri şi tradiţii. Să căutăm să nu ne dezbinăm, să rămânem uniţi, să milităm pentru unitate.

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • mina erdinci 10 Jan, 2014 22:13 sper cu tarie ca acest om sa ia lucrurile de coarne si sa demareze ceva in avantajiul comunitati noastre,sa lasam somnu si poftele sau incapatanarea ce ne reprezinta pe noi tatari,sa puna osu pe treaba ,fara dictatura cum incearca uni,asa sa-i ajute ALLAH BABAI,din cat l-am cunoscut mi sa parut un om activ si cred ca poate realiza multe lucruri in folosul comunitati musulmane,din pacate mari relizari si ma refer la acele realizari care ,noi tatari sa putem fi mandri ,ca existam pe aceste meleaguri alaturi de celelante comunitati ALLAH s-a ajute la implinirea idealurilor ce si lea propus
  • Ferodin Ali 29 Nov, 2013 13:14 Felicitari si multi ani in calitate deputat in parlamentul Romaniei, unde comunitatea tatara are nevoie de o voce "vocala" care sa ne reprezinte interesele .