„Viața trăită online are consecințe offline” Dr. Ruxandra Delcă (DSP) avertizează asupra „anesteziei” digitale la copii (INTERVIU)

• Unul dintre cele mai alarmante puncte atinse de dr. Delcă se referă la datele furnizate de studiile RMN, care arată că adicția de ecrane lasă urme fizice

 
Într-un interviu acordat publicației ZIUA de Constanța, dr. Ruxandra Delcă, medic specialist în sănătate publică și management în cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Constanța, a tras un semnal de alarmă privind impactul tehnologiei asupra sănătății mintale a tinerilor. Sub sloganul „Viața trăită online are consecințe offline”, DSP derulează o campanie intensă de conștientizare adresată părinților și copiilor.
 
Sănătatea mintală a copiilor din România se află într-un punct critic, pe măsură ce tehnologia devine o „bonă universală”. Dr. Ruxandra Delcă a explicat în cadrul interviului că utilizarea excesivă a dispozitivelor nu afectează doar comportamentul, ci modifică structura creierului uman aflat în dezvoltare.
 

Modificările fizice ale creierului: „Scăderea substanței cenușii”

 
Unul dintre cele mai alarmante puncte atinse de dr. Delcă se referă la datele furnizate de studiile RMN, care arată că adicția de ecrane lasă urme fizice.
 
Dr. Ruxandra Delcă: „S-a observat așa că cei care folosesc foarte mult telefonul au apărut modificări în funcționarea neuronilor. Studiile RMN ne-au arătat că au apărut o scădere a substanței cenușii la nivelul acesta orbitofrontal. Această zonă unde se iau decizii importante pentru viață.”
 

Adicția și manifestările de sevraj

Medicul a subliniat că tehnologia activează aceiași centri ai plăcerii ca substanțele interzise, iar privarea de dispozitiv generează reacții violente.

 
Dr. Ruxandra Delcă: „Atunci când unui copil i se ia telefonul, are niște manifestări din acestea foarte agresive, e foarte supărat, nu te poți înțelege cu el. Atunci când nu putem să stăm fără telefon, dacă l-am pierdut, ne speriem. Cam aici ar trebui să ne gândim că e o problemă care poate la început este mică, dar cu timpul devine una foarte serioasă.”
 

„Bula digitală” și distrugerea obiceiurilor sănătoase

 
Părinții folosesc adesea ecranele pentru a liniști copiii în momente cheie, precum ora mesei, însă prețul plătit este pierderea conexiunii cu realitatea și cu propriul corp.
 

Dr. Ruxandra Delcă: „La masă nu e bine să stăm în fața unui ecran, nu numai pentru că suntem conectați cu ecranul acela, dar nici nu mai știi ce mănânci. Nu-i simți gustul mâncării, mănânci în exces... ajungi să fii supraponderal sau chiar obez. Nu trebuie să stăm fiecare în ecranul nostru, în fiecare în bula noastră digitală.”
 

Exemplul personal: Părintele ca „oglindă”

 
Campania DSP vizează nu doar copiii, ci și părinții care, de multe ori, sunt primii dependenți de tehnologie sub ochii copiilor lor.
 
Dr. Ruxandra Delcă: „Obiectivul ar fi să îi facem pe părinți să conștientizeze faptul că și ei sunt un exemplu pentru copiii lor. Copiii înțeleg că dacă părintele folosește telefonul cât timp este acasă în timpul liber, și el trebuie să facă acest lucru. Cel mai important e că acești copii se uită la noi și fac în oglindă ceea ce facem noi.”
 

Recomandări de aur: Regula 20-20 și limitele de vârstă

Dr. Delcă a reiterat limitele fiziologice pe care orice familie ar trebui să le respecte pentru a preveni degradarea sănătății mintale:

• Până la 2 ani: „Sub nicio formă copilul nu trebuie expus la un ecran. Sub doi ani fără ecrane, nici vorbă!”
• Pauzele vizuale: „Recomandarea este ca la 20 de minute după ce stăm în fața unui ecran să luăm o pauză și să privim în depărtare ca să ne putem odihni ochiul.”
• Adolescenții: „De la cinci ani până la 17 ani, o oră, maxim două ore. Aceste recomandări se referă la acel timp de recreere practic.”

 

Cazul fetiței care nu mai folosește telefonul

 
Un moment emoționant al campaniei a fost întâlnirea cu o victimă a abuzului de tehnologie, care a ales izolarea digitală totală pentru a scăpa de durere.

 
Dr. Ruxandra Delcă: „O fetiță ne-a povestit că nu mai avea deloc telefon de un un an de zile pentru că, datorită folosirii excesive, a ajuns să dezvolte o patologie gravă, cu dureri foarte mari de cap. S-a speriat atât de tare... era foarte împăcată pentru că nu o mai durea capul, nu mai trecea prin acele stări cumplite prin care trecuse.”
 
Medicul DSP Constanța îndeamnă părinții să fie vigilenți și să recunoască suferința psihică înainte ca aceasta să degenereze în depresie sau gesturi necugetate. Dr. Delcă explică faptul că degradarea psihică nu are loc instantaneu, ci este un proces insidios care începe cu o stare de bine artificială oferită de ecrane și se termină în izolare și tristețe profundă.
 
Dr. Ruxandra Delcă: „În primul rând, copilul este foarte obosit, este foarte plictisit, nu mai are chef de nimic. Încet, încet apar acele... nu putem să le zicem neapărat fizice, apare acea anxietate. Cu timpul, anxietatea aceasta se poate transforma în depresie.”
 
Medicul avertizează că, în România și la nivel european, există o barieră de rușine care împiedică tratarea acestor boli:
 
„Știți, e greu să-ți recunoști suferința, mai ales psihică. Oamenii nu recunosc că au o problemă, nici nu cer ajutor. Chiar atunci când cei din jurul tău observă și încearcă să-ți spună că ar trebui să faci ceva, tu nu vrei... de rușine sau pur și simplu crezi că nu ai o problemă.”
 

Riscul extrem: Legătura dintre depresie și suicid

 
Unul dintre cele mai grave avertismente lansate în interviu vizează punctul final la care poate ajunge un copil lăsat singur cu suferința sa digitală.
 
Dr. Ruxandra Delcă: „Depresia este... trebuie să o considerăm ca orice altă boală fizică. Din păcate, la noi percepția despre boală este considerată ca fiind o chestie care se rezolvă de la sine. Nu se rezolvă de la sine... și de la depresie către suicid nu mai sunt foarte mulți pași câteodată.”
 

Consilierea psihologică: Primii pași și soluțiile

 
Medicul subliniază că părintele nu trebuie să poarte singur această povară și că ajutorul specializat trebuie căutat „fără ezitare” atunci când situația scapă de sub control.
 

• Unde căutăm ajutor?

 
„Ajutorul specializat, dacă într-adevăr sunt probleme serioase, trebuie cerut fără ezitare. Cred că prima dată ar putea vorbi cu un psiholog, să ajute copilul să-l facă să înțeleagă că greșește undeva. Ăsta ar fi primul pas.”
 

• Rolul consilierului școlar:

 
„Am întâlnit foarte mulți consilieri școlari care sunt foarte implicați în activitatea din școală și pot ajuta foarte mult. Ar fi un prim ajutor dacă școala este fericită să aibă unul.”
 

• Relația cu specialistul (Empatia):

 
„Este important să ajungem să fim și empatici cu persoana respectivă. Dacă simțim că nu ne-a ajutat primul contact cu primul specialist, nu înseamnă că este o cauză pierdută. Înseamnă că nu am găsit persoana potrivită.”
 

Soluții pentru familii cu resurse limitate

Pentru părinții care nu își permit cabinete private, dr. Delcă recomandă folosirea sistemului public de sănătate, unde copilul este asigurat.
 
Dr. Ruxandra Delcă: „M-aș adresa chiar și medicului de familie, pe care eu îl consider un prieten al familiei, care ne poate îndruma... Copilul este un asigurat și poate beneficia de consult medical gratis. Dar nu vine nimeni să te ia să te ducă acolo. Tu, ca părinte, trebuie să-ți programezi copilul.”
 
Schimbarea nu vine prin forță, ci prin răbdare și terapie prin activități comune. Medicul recomandă înlocuirea ecranului cu „explorarea zonelor din afara locuinței, mersul la bibliotecă sau sportul”, subliniind că „schimbările nu se fac dintr-odată, se fac pas cu pas, cu multă răbdare”.
 
 PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Citește și:
 
Constanța
Cristian Tranulea, din nou vicecampion european la înot în ape înghețate