Nicuşor Constantinescu, despre parteneriatul cu chinezii, gazele de şist şi banii alocaţi primăriilor

Proiectele de hotărâre, majoritatea iniţiate de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, au întâmpinat, ieri, opoziţie din partea consilierilor judeţeni.

Nu toţi au fost de acord cu maniera în care a fost gândit proiectul privind Târgul de Crăciun sau cel referitor la  încredinţarea serviciului de interes economic general către SC Regional Air Services SRL - Aeroportul Tuzla. Nici proiectul privind alocarea de noi fonduri autorităţilor locale nu a fost primit cu toate braţele deschise. Însă, în ciuda opoziţiei, un singur proiect înscris pe ordinea de zi a ajuns să fie şi respins. Este vorba de cel privind aprobarea demisiei consilierului judeţean, social-democratul Ion Dumitrache. Proiectul cu numărul 5 privind alocarea unei sume de bani Fundaţiei Fantasio Constanţa pentru organizarea Târgului de Crăciun 2013 a fost aprobat cu şase voturi împotrivă, la fel şi proiectul privind încredinţarea serviciului de interes economic general către SC Regional Air Services SRL - Aeroportul Tuzla.

71.500 lei din vistieria judeţului pentru Fantasio

Proiectul referitor la Târgul de Crăciun, care nu s-a dovedit a fi pe placul tuturor consilierilor judeţeni, costă, în acest an,  71.500 lei. Banii judeţului vor ajunge la organizator, adică la Fundaţia Fantasio, care va organiza Târgul de Crăciun la Pavilionul Expoziţional. Pavilionul va găzdui spectacole, iar reprezentanţii CJC vor oferi în cadrul târgului cadouri copiilor, a precizat mai marele CJC. Prin proiectul privind încredinţarea serviciului de interes economic general către SC Regional Air Services SRL – Aeroportul Tuzla, sancţionat de o parte dintre consilierii judeţeni, se intenţionează atragerea de fonduri europene pentru SC Regional Air Services SRL în vederea modernizării aeroportului, susţine mai marele CJC. Repartizarea de fonduri primăriilor din judeţ din sume defalcate din impozitul pe venit pentru programele de dezvoltare locală, a trecut, însă nici el cu unanimitate de voturi, ci cu şase abţineri şi 29 de voturi pentru. Suma totală alocată unităţilor administrativ-teritoriale este de 6.066.500 lei, însă, o mare parte din bani, aşa cum a declarat chiar şeful CJC, ajung de la primării la RAJDP pentru a fi acoperite datoriile regiei. Diferenţa până la suma totală este repartizată pentru cofinanţarea proiectelor europene, pe care autorităţile locale riscă să le piardă, dar şi pentru combustibilul necesar autorităţilor pe timp de iarnă. „Pentru combustibil am încercat să acoperim deficitul. Urmează ca şi la celelalte şedinţe să acordăm bani”, a spus şeful CJC. 

„De ce nu sunt sprijinite şi celelalte organizaţii studenţeşti din judeţ?”

În privinţa proiectului cu deplasarea pe banii judeţului a studenţilor basarabeni, la Alba Iulia, în data de 1 Decembrie, consilierii judeţeni PDL au avut o nedumerire. Adrian Sponte l-a întrebat pe şeful CJC de ce nu sunt sprijinite şi celelalte organizaţii studenţeşti din judeţ. Nicuşor Constantinescu a precizat că nu i s-au solicitat bani de către alte organizaţii şi că este deschis să le sprijine pe toate.     

Patru noi trasee pe autostrada Cernavodă-Constanţa

Şeful CJC a anunţat că vor fi introduse patru noi trasee pentru transportul public de persoane pe noua autostradă Cernavodă-Constanţa. „Prin hotărârea aprobată astăzi am introdus patru noi trasee care se vor licita de către minister”, a precizat Nicuşor Constantinescu. 

Gazele de şist, căutate în subsolul Dobrogei

Preşedintele CJC Nicuşor Constantinescu a vorbit şi despre gazele de şist. „Există două interese: interesul rusesc de a ne menţine în continua captivi în utilizarea gazului rusesc, care costă 450 de euro mia de metri cubi şi interesul României de a avea exploatarea gazului de şist, cu 70 de eruo mia de metri cubi. De aici pleacă problema. Diferenţa de la 450 de euro la 70 de euro pe mia de metri cubi este uriaş. Orice agent economic, care vrea să creeze produse agricole, animale, în judeţul Constanţa cu cât are energia  mai ieftină, cu atât costul este mai mic şi randamentul şi producţia sunt mai bune. Energia determină 70 % din costul unui produs. Deocamdată discuţiile sunt de prospecţiune, de a cerceta ce este în subsolul Dobrogei. Conflictul acum a devenit mediatic: dintre interesele Rusiei şi ale României. Românii au descoperit gazul de şist în istoria mondială a exploatărilor. Din păcate din 1989 s-a distrus industria de forare şi exploatare. Noi nu mai avem institut de forare. Noi creăm cadrul de discuţii cu toţi cei implicaţi, dacă se vor găsi gaze de şist. M-aş bucura să găsim gaze de şist e zona de sud a Dobrogei, unde perspectiva de dezvoltare acum este pe zero. Oamenii trebuie lămuriţi. Ne vom deplasa şi în Polonia, unde se exploatează gazele de şist. Nu există cianură în acest proces, este 95% apă, 3% nisip şi 2% conţinutul de detergent de vase. După ce vom şti dacă avem gaze de şist, îi vom întreba pe toţi, dacă vor sau nu gaze de şist: prin referendum sau prin reprezentanţii lor democratici”, a menţionat preşedintele Constantinescu.

Un parc industrial estimat la 10 milioane de dolari

Nu mai puţin important, Constantinescu a vorbit şi despre un parc industrial pe care administraţia judeţeană ar intenţiona să-l realizeze în parteneriat cu investitori chinezi, în zona portuară Agigea, Cumpăna, Canalul Dunăre - Marea Neagră. „E vorba de un mare parc industrial în care se doreşte să se facă cel puţin 2.000 de companii mixte româno-chineze, care să proceseze atât produsele agricole şi să le importe în China, respectiv produse electronice, laptopuri, telefoane şi orice mai este nevoie. Asta înseamnă că vor fi locuri de muncă importante, dacă reuşim să face acest proiect”, a declarat mai marele judeţului Constanţa. În continuare, preşedintele CJC a ţinut să menţioneze că „ei (n.r. chinezii) au fost deja într-o vizită”: „Domnul vicepreşedinte Darie s-a ocupat de delegaţia chineză, au fost acum câteva luni, au vizitat şi au zburat deasupra întregii zone, de aceea era foarte bine informat premierul chinez, pentru că ştia şi avea imagini cu zona respectivă”. Conform declaraţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean, posibilul parc industrial de la Agigea „este estimat (n.r. de chinezi) la zece miliarde de dolari”.