Cererea și oferta, pilonii economiei de piață Cum se formează prețurile și ce riscuri implică intervenția statului

În cadrul economiei de piață, mecanismele cererii și ofertei joacă un rol esențial în stabilirea prețurilor bunurilor și serviciilor. Fără intervenția directă a unei autorități centrale, aceste mecanisme asigură o alocare eficientă a resurselor, reflectând comportamentul consumatorilor și al producătorilor în funcție de interesele și constrângerile proprii.
 

Specialiștii economici atrag atenția că prețul unui produs este rezultatul întâlnirii dintre dorința de cumpărare a consumatorilor și disponibilitatea producătorilor de a furniza acel produs. Astfel, când cererea depășește oferta, prețurile tind să crească, în timp ce un excedent de produse pe piață determină scăderea acestora. „Este un mecanism simplu, dar extrem de eficient, prin care economia se autoreglează”, subliniază experții, scrie Legal Badger.
 

Un aspect crucial al acestui proces este conceptul de elasticitate, care măsoară sensibilitatea cererii sau ofertei la modificările de preț. Produsele esențiale, precum alimentele de bază, au în general o cerere inelastică, în timp ce bunurile de lux sunt mult mai sensibile la fluctuațiile de preț.
 

În paralel, intervenția statului în stabilirea prețurilor este privită de economiști cu rezerve, din cauza distorsiunilor pe care le poate crea. Fixarea unor prețuri minime sau maxime, peste sau sub nivelul de echilibru al pieței, generează fie excedente, fie penurii, afectând echilibrul natural dintre cerere și ofertă.
 

„Intervențiile administrative în mecanismele pieței ar trebui să fie excepții bine fundamentate, nu reguli. În caz contrar, riscul este să asistăm la stocuri nevândute sau la rafturi goale”, avertizează economiștii.
 

În concluzie, echilibrul dintre cerere și ofertă nu este doar o noțiune teoretică, ci reprezintă motorul real al economiei de piață, asigurând o distribuție eficientă a resurselor și stabilitatea prețurilor în condiții de concurență liberă.

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.