Drepturile consumatorilor și cadrul legal al produselor recondiționate în România

Piața produselor second-hand și recondiționate a cunoscut o creștere accelerată în România, alimentată de dorința consumatorilor pentru alternative mai accesibile și de tendințele europene privind sustenabilitatea. Din punct de vedere juridic, acest sector este reglementat de un cadru legislativ menit să protejeze cumpărătorii și să asigure transparența comercială, scrie Legal Badger. 

Conform legislației naționale și europene, comercianții au obligația de a informa clar clienții cu privire la starea tehnică a produselor, caracteristicile acestora și garanția oferită. Reglementările sunt prevăzute în Codul civil, Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorului și Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate. Deși durata garanției pentru un produs recondiționat poate fi mai scurtă decât cea a unui produs nou, cumpărătorii păstrează drepturi esențiale: repararea, înlocuirea, reducerea prețului sau restituirea sumei achitate în caz de neconformitate.

Pe piața locală există companii care pun accent pe respectarea strictă a acestor obligații. Printre exemple se numără Trustphone, care oferă dispozitive recondiționate, inclusiv produse Apple, la prețuri competitive, cu garanție conformă legislației. Astfel, consumatorii au acces la tehnologie performantă la costuri reduse, iar piața beneficiază de o concurență loială.

În plus, fenomenul se aliniază strategiilor Uniunii Europene privind economia circulară și reducerea deșeurilor electronice. Recondiționarea și reintroducerea pe piață a produselor contribuie la protecția mediului și la responsabilitatea socială.

Specialiștii subliniază că legislația aplicabilă în România garantează consumatorilor drepturi similare celor aferente produselor noi, consolidând astfel încrederea în acest tip de comerț. În același timp, respectarea regulilor de către operatorii economici sprijină atât sustenabilitatea, cât și interesul economic al clienților.


Citește și 
Agenția de Mediu a decis că nu este necesară evaluarea impactului asupra mediului