Poate fi denunțată o infracțiune în mod anonim în România? Clarificări legale și modul în care reacționează autoritățile

În România, denunțarea unei infracțiuni este un act esențial pentru funcționarea sistemului de justiție și menținerea ordinii publice, conform Legal Badger. Totuși, de teama expunerii, a represaliilor sau din lipsă de încredere în instituții, mulți cetățeni ezită să își dezvăluie identitatea atunci când au cunoștință despre o faptă penală. În acest context, apare o întrebare frecventă: pot autoritățile fi sesizate în mod anonim cu privire la comiterea unei infracțiuni?

Ce spune legea despre denunț?

Potrivit art. 260 din Codul de procedură penală, denunțul reprezintă „încunoștințarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni”, iar acesta se poate face numai personal. Pentru a fi considerat valabil, un denunț trebuie să conțină:

• datele de identificare ale denunțătorului;

• semnătura acestuia;

• descrierea concretă a faptei;

• identitatea făptuitorului, dacă este cunoscut;

• indicarea eventualelor mijloace de probă.

Aceste cerințe sunt esențiale pentru ca actul să producă efecte juridice, iar autorul să își asume răspunderea asupra informațiilor furnizate.

De ce nu este valabil denunțul anonim?

Un denunț anonim — adică nesemnat sau fără date de identificare — nu are valoare juridică și nu poate constitui un act oficial de sesizare a organelor judiciare. Legea urmărește astfel prevenirea abuzurilor și a acuzațiilor nefondate, inclusiv a denunțurilor calomnioase.

Fără identitatea autorului, nicio instituție nu poate trage la răspundere persoana care face afirmații false, motiv pentru care denunțurile anonime nu sunt considerate acte procedurale valide.

Totuși, o sesizare anonimă poate declanșa o anchetă

Deși nu reprezintă un denunț în sens juridic, o sesizare anonimă poate avea efecte, dacă oferă informații credibile. Conform art. 292 din Codul de procedură penală, organele de urmărire penală sunt obligate să se sesizeze din oficiu atunci când află din orice sursă despre comiterea unei infracțiuni.

Astfel, poliția sau procurorii pot verifica o informare anonimă dacă aceasta conține:

• detalii concrete;

• elemente verificabile;

• indicii privind o faptă penală reală.

În practică, autoritățile efectuează verificări preliminare pentru a evalua credibilitatea informațiilor, fără a începe imediat urmărirea penală. Dacă indiciile se confirmă, poate fi deschis un dosar penal.

În schimb, sesizările anonime vagi, imposibil de verificat sau fără elemente clare sunt de regulă clasate.

Concluzie

• Nu, un denunț anonim nu este valabil legal și nu constituie un act oficial de sesizare.

• Da, o informare anonimă poate fi luată în considerare, iar autoritățile se pot sesiza din oficiu dacă există indicii serioase privind o infracțiune.

Așadar, chiar și fără a-și dezvălui identitatea, un cetățean poate contribui la prevenirea și sancționarea faptelor penale, însă decizia finală privind declanșarea anchetei aparține organelor de urmărire penală, în funcție de credibilitatea informațiilor primite.