ZIUA în școală Radiografia rezultatelor PISA 2025! Cum vor fi afectate programele Școala Altfel și Săptămâna Verde! Soluții pentru elevii cu note sub 7

• Evaluările PISA 2025 au fost realizate în România în prima jumătate a anului 2025, având ca grup țintă elevii născuți în anul 2009
• Ministrul Mihai Dimian menționează că nu va milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală.

În ultimele zile în centrul atenției specialiștilor din Educație s-au aflat rezultatele de la testele PISA 2025 care scot în evidență în principal faptul că jumătate dintre elevii români pică testul competențelor minime iar aproape 52% dintre elevii români în vârstă de 15 ani nu ating nivelul minim de alfabetizare funcțională la matematică.

Într-un mesaj detaliat, ministrul Educației, Mihai Dimian a analizat rezultale obținute de elevi.

„Nu scriu aceste rânduri pentru a demonstra că unii au dreptate sau că alții greșesc. Le scriu pentru că iubesc educația și România și pentru că sunt convins că putem face mai bine.
S-au făcut multe reforme în educația din România. Putem privi împreună la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă acolo unde ne-am dorit.
Este departe de mine gândul că aș avea o soluție miraculoasă. Dar am mare încredere că, împreună, putem reuși.
S-a discutat mult și în ultimele zile despre schimbările necesare în educație. Și este evident că avem nevoie de condiții mai bune în școli și de profesori sprijiniți.
Dar avem nevoie și de elevi motivați să învețe, de profesori exigenți, de părinți care să urmărească dacă propriul copil citește și își face temele, precum și de comunități care să ofere modele și să prețuiască educația.
Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuția fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate“ – a transmis ministrul Mihai Dimian.

Școala Altfel și Școala Verde, în atenția ministrului

Ministrul Mihai Dimian menționează că nu va milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală. Pe de altă parte, acesta menționează că pentru o perioadă,  „Școala altfel” și „Școala verde” trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală. Mai exact, diferența va consta în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente, trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română.          

„Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri. Înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite.
Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență“ – mai transmite ministrul Mihai Dimian.

Testarea elevilor

Evaluările PISA 2025 au fost realizate în România în prima jumătate a anului 2025, având ca grup țintă elevii născuți în anul 2009. Mai exact, în România au fost testați 7.725 de elevi, eșantionul fiind considerat reprezentativ pentru o populație de aproximativ 172.000 de elevi născuți în 2009, înregistrați  în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a.
89% dintre elevi testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu, reflectând astfel și situația grupului țintă.  

„Această informație este esențială atunci când interpretăm diferențele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între „RURAL” și „URBAN”. De exemplu, diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban și nici ca o măsură a diferenței dintre școlile gimnaziale din rural și cele din urban. În cazul majorității covârșitoare a elevilor testați, clasificarea rural/urban reflectă localizarea LICEULUI în care elevul învăța în momentul administrării PISA.
Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziția de la gimnaziu la liceu în România. După Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o școală gimnazială rurală sau urbană. În sens invers, structura populației școlare rămase în liceele din mediul rural este deja influențată de acest proces de selecție și repartizare.

Prin urmare, diferența PISA dintre liceele rurale și cele urbane nu poate fi atribuită pur și simplu calității educației primite în rural versus urban. Ea include și efectul selecției produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea acestora la liceu.
Aceasta nu înseamnă că nu există diferențe între școlile generale din mediul rural și cele din mediul urban și nici că aceste diferențe trebuie ignorate. Dimpotrivă, diminuarea lor trebuie să rămână una dintre țintele importante ale măsurilor pentru îmbunătățirea rezultatelor educației. Reamintesc și faptul că, la începutul acestui an, am crescut coeficienții de finanțare pentru unitățile de învățământ din mediul rural, tocmai pentru a reduce dezechilibrele de finanțare și pentru a echilibra încadrarea în buget între școlile din rural și cele din urban. De asemenea, Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS)  pentru învățământul gimnazial și cel pe care îl lansăm în aceste zile pentru învățământul primar are în vedere tocmai școlile cu risc de abandon ridicat.
Este însă foarte important să clarificăm că „RURAL” și „URBAN” nu înseamnă în cadrul rezultatelor PISA ceea ce înțelegem în mod obișnuit prin aceste cuvinte în analiza educației din România și ceea ce am văzut reflectat și în spațiul public în aceste zile“ – precizează ministrul.  

Evaluarea Națională vs testele PISA

O analiză la prima vedere arată că diferența este foarte mare. Astfel, dacă la Evaluarea Națională, aproximativ 31% dintre elevii participanți au obținut în 2024 note sub 5 la Matematică, PISA 2025 arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică.
O concluzie ar putea faptul că Evaluarea Națională și programa școlară măsoară și dezvoltă competențe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viața reală.

„Drept consecință, programa școlară și Evaluarea Națională la matematică trebuie schimbate fundamental. 
Înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populații diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA, fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Națională.
Astfel, la Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii participanți au obținut note sub 5, respectiv 46% au obținut note sub 6, la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi.
Raportat la întreaga populație de elevi, nu doar la cei prezenți la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanțe sub nota 5, iar 54% au performanțe sub nota 6, la Matematică.

Rezultatul testului PISA aplicat în mare măsură acelei generații ne spune că 52% dintre elevi nu au obținut la Matematică un scor peste nivelul 2, considerat pragul pentru așa-numitul „analfabetism funcțional” la matematică.
Nu afirm că nota 5 sau nota 6 la Evaluarea Națională este echivalentă cu nivelul 2 PISA. Cele două evaluări au obiective și metodologii diferite: Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiilor viitorului.
Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferențele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate, ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștiințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului“ – mai menționează ministrul.  

PISA 2025: ce arată datele pentru România

Potrivit Ministreului Educației, la PISA 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări și economii, reprezentând aproximativ 33 de milioane de elevi de 15 ani la nivel mondial. Dintre cele 91 de țări analizate, 38 sunt state membre OCDE.
 
România a fost reprezentată de 7.725 de elevi de 15 ani din 322 de școli, un eșantion reprezentativ pentru elevii de 15 ani, adică aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani reprezentanți, respectiv circa 76% din populația tinerilor de această vârstă. Toate datele colectate în România au îndeplinit standardele de calitate stabilite de OCDE.
 
Elevii români au obținut, în medie, 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică, 413 la Lectură și 442 la Rezolvarea computațională a problemelor (domeniu evaluat pentru prima dată, ca parte a componentei „Învățarea în lumea digitală”), scoruri situate sub media țărilor membre OCDE.
 
Pentru România, ca stat aflat în proces de aderare la OCDE, aceste rezultate trebuie privite și în contextul mai larg al nivelului nostru de dezvoltare și al decalajelor pe care le avem încă de recuperat. În România, Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor se situează la aproximativ 71% din media țărilor membre OCDE, iar ponderea populației cu vârste între 25 și 64 de ani care are studii superioare este de 19%, comparativ cu 41%, media țărilor membre OCDE.

La Științe și Matematică, rezultatele din 2025 sunt apropiate de cele din 2022, ceea ce indică o evoluție relativ stabilă, la Lectură înregistrându-se o scădere de 16 puncte. 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență (nivelul 2) la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe, sub mediile țărilor membre OCDE de 65%, 69% și, respectiv, 74%.

Proporția elevilor cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) este: 2% la Științe, aproximativ 4% la Matematică și 1% la Lectură, față de mediile OCDE de 7%, 8% și, respectiv, 6%.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.