Minorii pot vinde sau cumpăra imobile doar cu aprobarea instanței Legea impune garanții stricte pentru protejarea patrimoniului copiilor

În dreptul civil românesc, minorii nu beneficiază de capacitate deplină de exercițiu, ceea ce înseamnă că nu pot încheia singuri acte juridice cu impact major asupra patrimoniului lor, cum este vânzarea sau cumpărarea unui imobil. Cu toate acestea, legea nu exclude minorii din circuitul civil, ci impune reguli clare și riguroase pentru a asigura că drepturile și interesele acestora sunt protejate, scrie Legal Badger. 

Codul civil: Minorul nu decide singur, dar poate fi parte în tranzacții

Potrivit articolului 43 din Codul civil, actele juridice pentru minorii lipsiți de capacitate de exercițiu se încheie prin reprezentanții legali – în majoritatea cazurilor, părinții. Totuși, actele de dispoziție, precum cele care implică înstrăinarea sau achiziția unui bun imobil, nu pot fi realizate doar cu acordul părinților. Este nevoie de autorizarea instanței de tutelă, o procedură esențială menită să prevină prejudicierea intereselor copilului.

Astfel, deși minorul poate vinde sau cumpăra un imobil, aceste operațiuni juridice sunt posibile doar în anumite condiții și cu respectarea unor formalități legale stricte.

Vânzarea unui imobil al minorului: Părinții nu decid singuri

În cazul în care se dorește vânzarea unui imobil aflat în proprietatea minorului, părinții trebuie să se adreseze instanței de tutelă cu o cerere de autorizare. Aceștia trebuie să dovedească în mod clar că tranzacția este în interesul superior al copilului și că nu implică riscuri financiare sau juridice pentru acesta.

Instanța va analiza:

• Motivele vânzării (de exemplu, achiziția unei alte locuințe);

• Destinația fondurilor obținute;

• Corectitudinea prețului de vânzare, raportat la valoarea de piață;

• Dovezi privind beneficiul concret al minorului.

Judecătorul poate solicita anchete sociale, puncte de vedere de la direcția de protecție a copilului, iar în lipsa unor garanții clare, poate respinge cererea.

Cumpărarea unui imobil pentru minor: o decizie atent analizată

Similar, atunci când părinții doresc să achiziționeze un imobil în numele minorului, trebuie să urmeze aceeași procedură de autorizare. Achiziția implică angajamente financiare și riscuri care trebuie evaluate atent. Instanța va analiza dacă există fondurile necesare, dacă bunul va fi folosit efectiv în interesul copilului și dacă operațiunea este justificată.

Nici în acest caz părinții nu pot acționa pe cont propriu. Autorizarea prealabilă a instanței este obligatorie.

Rolul notarului public: verigă esențială în controlul legalității

În toate tranzacțiile imobiliare care implică minori, contractul de vânzare-cumpărare trebuie să fie autentic, întocmit în fața unui notar public. Acesta are obligația legală de a verifica existența hotărârii judecătorești de autorizare, emisă de instanța de tutelă. Fără acest document, notarul este obligat să refuze încheierea actului.

Astfel, notarul funcționează ca un al doilea filtru de control legal, pe lângă instanță.

Instanța de tutelă: garanția că interesul copilului primează

Este esențial de subliniat că instanța de tutelă nu are un rol formal sau decorativ în acest proces. Judecătorul analizează în profunzime dosarul, poate cere probe suplimentare, poate audia părinții și, în unele cazuri, chiar copilul, dacă are discernământul necesar. Totul se desfășoară în baza principiului interesului superior al copilului, prevăzut inclusiv în legislația internațională privind drepturile copilului, la care România este parte.

Instanța nu este obligată să aprobe cererea doar pentru că părinții consideră că tranzacția este benefică. Decizia finală se bazează exclusiv pe analiza obiectivă a tuturor circumstanțelor.
 

Proceduri legale complexe, dar necesare

Deși minorii nu pot acționa juridic pe cont propriu în chestiuni de patrimoniu, legea permite ca bunurile lor să fie valorificate sau extinse prin tranzacții imobiliare, doar cu o protecție juridică solidă. Fie că este vorba de o vânzare sau o achiziție, este obligatoriu ca părinții să obțină aprobarea instanței de tutelă și să demonstreze că operațiunea este în mod real și concret în favoarea copilului.

Aceste reglementări nu sunt o simplă formalitate, ci un instrument de protecție esențial pentru un copil aflat într-o perioadă de vulnerabilitate. Tocmai de aceea, fiecare pas trebuie făcut cu prudență, transparență și sub controlul strict al legii. Altfel, riscul unui prejudiciu patrimonial ireversibil pentru minor este mult prea mare pentru a fi ignorat.

Citește și:

IPJ Constanța Pericolele utilizării ilegale a articolelor pirotehnice. Recomandările polițiștilor