Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea? Riscuri, obligații și consecințe legale

Succesiunea, cunoscută și sub denumirea de moștenire, este procedura juridică prin care patrimoniul unei persoane decedate – atât bunurile, cât și datoriile – este transmis urmașilor săi. Conform art. 953 din Codul Civil, succesiunea se deschide la momentul decesului, însă pentru ca moștenitorii să dobândească dreptul de proprietate asupra bunurilor, este obligatoriu ca aceștia să parcurgă pașii procedurali în fața notarului sau, în anumite cazuri, în instanță.

Întrebarea esențială este: ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea?
 

Ce înseamnă, de fapt, succesiunea?

Succesiunea este modalitatea legală prin care patrimoniul defunctului este transmis moștenitorilor. Aceasta poate fi de două tipuri:

• moștenire legală, când bunurile se împart conform legii, în ordinea gradului de rudenie și a cotelor stabilite de Codul Civil;

• moștenire testamentară, atunci când defunctul a întocmit un testament, desemnând persoanele care îi vor prelua bunurile și obligațiile.

Patrimoniul transmis – numit masa succesorală – include toate bunurile mobile și imobile ale defunctului, dar și eventualele datorii lăsate în urmă, scrie Legal Badger. 

Care sunt pașii pentru dezbaterea succesiunii?

Pentru deschiderea succesiunii la notar este nevoie de:

• certificatul de deces;

• acte de identitate și de stare civilă ale moștenitorilor;

• acte de proprietate pentru bunurile lăsate în urmă;

• eventualul testament;

• certificat fiscal privind datoriile la buget.

Notarul sau instanța stabilește masa succesorală și emite certificatul de moștenitor, actul prin care se atestă dreptul de proprietate al urmașilor.

Ce se întâmplă dacă nu faci succesiunea?

Deși legea nu impune un termen limită pentru dezbaterea succesiunii, amânarea acesteia poate aduce dezavantaje serioase:

1. Blocarea bunurilor
   Moștenitorii pot folosi în fapt bunurile (locui în casă, conduce o mașină etc.), dar nu pot dispune legal de ele. Vânzarea, ipotecarea sau donarea unui bun moștenit este imposibilă fără certificat de moștenitor sau hotărâre judecătorească.

2. Taxe suplimentare
   Dacă succesiunea este dezbătută după mai mult de doi ani de la deces, moștenitorii vor plăti un impozit suplimentar de 1% din valoarea bunurilor imobile.

3. Risc de litigii între moștenitori
   Lipsa unui act oficial care să stabilească cine și ce deține poate genera conflicte între frați, veri sau alți moștenitori, care pot degenera în procese de lungă durată.

4. Dificultăți administrative
   Bunurile rămase "blocate" nu pot fi înscrise în cartea funciară sau în alte registre oficiale, ceea ce poate crea probleme la plata taxelor, branșamente, autorizații de construcție sau chiar accesarea unor ajutoare financiare.

5. Imposibilitatea valorificării patrimoniului
   Un apartament sau teren moștenit, de exemplu, nu poate fi vândut sau închiriat oficial fără dezbaterea succesiunii. În lipsa acesteia, moștenitorii rămân doar posesori de fapt, nu proprietari de drept.

Chiar dacă legea nu stabilește un termen-limită pentru deschiderea succesiunii, amânarea acesteia atrage complicații financiare și juridice. Certificatul de moștenitor sau hotărârea judecătorească este singura dovadă recunoscută oficial a dreptului de proprietate asupra bunurilor lăsate de defunct.

În lipsa acestui act, moștenitorii nu vor putea să vândă, să doneze sau să administreze în mod legal bunurile, iar după doi ani vor fi nevoiți să plătească și un impozit suplimentar.



Citește și 
Agenția de Mediu a decis că nu este necesară evaluarea impactului asupra mediului