Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
22:43 29 07 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Solemni pe valuri, albatroșii... Teatrul Marinei, Marin Hudițeanu, „Albatrosul”

ro

16 Jul, 2021 00:00 2481 Marime text
 
  • În urmă cu șapte decenii, la 13 iulie 1951, s-a înființat la Constanța Teatrul Marinei, echipă artistică formată din 37 de funcționari civili şi şase sergenți reangajați. În cadrul acestei formații au activat artişti talentați, care mai târziu vor cunoaşte deplina consacrare, precum Aurel Manolache, Ilona Moțica, Ion Pietraru şi alții.


 
Nu cred să existe ofițer, maistru militar sau subofițer care a activat în Marina Militară până în anul 1990 care să nu fi ascultat, fredonat și defilat în acordurile marșurilor ostășești create și lansate de Maestrul Marin Hudițeanu. Sau locuitor al Mangaliei care, în aceeași perioadă, să nu fi fost spectator fidel și fan al „Albatrosului” nepereche. După cum sunt convins că nu există militar în termen purtător de uniformă cu beretă care, pe timpul celor doi ani de stagiu militar pe navele sau în unitățile Marinei, să nu fi ascultat și aplaudat prestația camarazilor care au avut privilegiul să evolueze sub bagheta Maestrului.


Și să exalte la gândul că, la rândul lor, au avut șansa unei perioade de cătănie lungi dar frumoase!
Vorba cântecului „Ani frumoși din cătănie”, pe versurile și muzica lui Ion Pelearcă: „Încă din copilărie/ Îmi plăcea ostaș să fiu,/ Stând pe navă cu mândrie/ Marinar doream să fiu!”.

Teatrul Marinei

În urmă cu șapte decenii, la 13 iulie 1951, s-a înființat la Constanța Teatrul Marinei, echipă artistică formată din 37 de funcționari civili şi şase sergenți reangajați. În cadrul acestei formații au activat artişti talentați, care mai târziu vor cunoaşte deplina consacrare, precum Aurel Manolache, Ilona Moțica, Ion Pietraru şi alții.

Un moment deosebit din viața Teatrului Marinei l-a constituit sărbătorirea primilor cinci ani de activitate. Cu acest prilej, Echipei artistice a Comandamentului Forțelor Maritime Militare (FMM) i-a fost conferită Medalia „Meritul Militar” clasa a II-a.

Au trecut cinci ani de când, într-o zi călduroasă de iulie a anului 1951, cortina s-a ridicat pentru prima premieră a Echipei artistice a Forțelor Maritime Militare – consemna locotenentul major Gheorghe Matei în paginile gazetei „Flota Patriei”. Drumul parcurs de ansamblu în aceşti ani a trecut prin multe greutăți, dibuiri, încercări, greşeli, izbânzi, încât cei ce l-au urmărit an de an ar fi putut constata că s-au înfăptuit destul de multe lucruri pentru ca acest început să merite pe deplin a fi sărbătorit.
În spectacolele «Sus ancora!», «Răsună cântece pe navă», «De strajă în larg», «Cântecul matrozilor», ansamblul s-a străduit să ofere spectatorilor opere educative, variate şi savuroase. O trăsătură importantă a acestor spectacole o constituie tematica patriotico-militară tratată în numeroase scenete, monologuri, poezii, cântece, tablouri coregrafice. [...]
Pentru mulți marinari, aşa după cum reiese şi din scrisorile trimise de aceştia redacției «Flota Patriei» în decursul celor cinci ani, aceste spectacole au oferit prețioase învățăminte şi multe exemple demne de urmat. Paralel cu aceasta, membrii ansamblului s-au străduit să-şi ridice necontenit calificarea artistică, lucru de care spectatorul se poate convinge personal la fiecare spectacol, aşa după cum nu-i va scăpa nici faptul că colaborarea dintre pictori, scenografi şi regizori, orchestră şi actori dă rezultate din ce în ce mai îmbucurătoare.”.

Subordonată direct Direcției Politice a Comandamentului Forțelor Maritime Militare, echipa activa în localul Teatrului fost Elpis, cunoscut pe plan local drept Teatrul Marinei.

Numărul spectacolelor prezentate anual de echipă a variat între 100 şi 130, atât în deplasare, cât şi la sediu. De exemplu, în anii 1957, 1958 şi 1959 au fost susținute 349 de spectacole.

Din Referatul prezentat de Vasile Vâlcu, prim-secretar al Comitetului Regional al PMR Constanța, în şedința Secretariatului din 30 ianuarie 1960, reiese că:

Echipa artistică foloseşte ca gen de spectacol estrada. Spectacolul este prezentat şi în fața militarilor şi a publicului civil. Programul spectacolelor prezintă, într-adevăr, aspecte şi din viața unităților şi a navelor Forțelor Maritime Militare, din activitatea militarilor, însă nu probleme interne, întrucât tot acestea sunt prezentate şi publicului civil.


În oraşul Constanța există teatru de estradă ca o secție a Teatrului de Stat, care dă spectacole în oraş şi în regiune, satisfăcând cerințele publicului. În programul spectacolelor Teatrului de Stat nu este prezentată activitatea specifică a Forțelor Maritime Militare, însă programe artistice cu specificul unităților şi a navelor FMM ar putea să le realizeze o brigadă artistică de agitație a FMM, fără a se mai face cheltuieli de către stat. Trebuie arătat că statul a alocat anual fonduri de circa 1 000 000 lei, cu excepția ultimului an (1959), când, prin reducerea personalului artistic, fondurile alocate sunt numai de circa 700 000 lei.
Față de această situație – propunea liderul constănțean – Secretariatul Comitetului Regional de Partid consideră că echipa artistică nu-şi are utilitate şi propunem desființarea ei.
Problema educației militarilor pe această cale poate fi realizată de formația «Albatrosul» care există în prezent, formată din militari în termen, şi care este mult apreciată în rândul Forțelor Maritime Militare. Propunem, de asemenea, ca actuala sală în care au lucrat până în prezent şi care a fost, de fapt, Teatrul oraşului Constanța, să fie redată Sfatului Popular al oraşului Constanța, pentru Teatrul de Stat.”

„Albatrosul” învață zborul spre podium

În primii cinci ani de activitate, ansamblul „Albatrosul” a participat la Concursul echipelor ostăşeşti pe armată, unde s-a clasat de două ori pe locul I, de trei ori pe locul II şi o dată pe locul III. În primii opt ani de activitate a prezentat peste 600 de spectacole.
Echipa artistică condusă de plutonierul Hudițeanu este socotită, pe drept cuvânt, fruntaşă. Atât ansamblul coral, cât şi jocurile româneşti, echipa de gimnastică şi tablourile comice au cucerit atenția spectatorilor, cărora le-au creat multe momente de destindere.
Ca o dovadă a aprecierii calității ei, echipa artistică condusă de plutonierul Hudițeanu a fost chemată să dea spectacole la adunările festive de la 1 Mai şi 9 Mai, Ziua Victoriei şi a proclamării Independenței de stat a României” – consemna, în ediția din 14 mai 1954, gazeta „Flota Patriei”.
La Concursul echipelor şi grupelor artistice ostăşeşti pe Forțele Maritime Militare din anul 1958, pe primele locuri s-au clasat, în ordine, echipa artistică ostăşească „Albatrosul” a UM 04752 Constanța, condusă de micimanul Marin Hudițeanu, recompensată cu suma de 1 500 lei şi felicitată pentru că „a dat dovadă de o deosebită voință şi dragoste de muncă, punându-şi în aplicare toate posibilitățile şi priceperea.”.


La manifestările organizate cu prilejul Zilei Marinei, pe 2 august 1959, în portul Constanța, pe un ponton au evoluat corul şi orchestra echipei artistice ostăşeşti „Albatrosul”.

La Concursul echipelor artistice ostăşeşti pe Forțele Maritime Militare din anul 1959, „Albatrosul” a întrunit, de departe, aprecierile unanime şi elogiile juriului şi ale spectatorilor.

În privința programului cu care s-a prezentat în competiție, reporterii gazetei „Flota Patriei” menționau:

Ideea centrală a acestui program este lupta pentru libertate a poporului nostru, şi în sprijinul acestei idei vin atât montajul literar-muzical, care poartă titlul «Prin jertfe am cucerit libertarea», cât şi unele scenete, coruri şi poezii.
Toate aceste numere sunt menite să trezească la spectatori admirația şi prețuirea patriotică, precum şi hotărârea de a apăra libertatea cucerită prin grele jertfe. De altfel, din însăşi desfăşurarea programului, reiese că militarii sunt hotărâți să cinstească prin fapte demne de laudă gloriosul trecut de luptă al poporului nostru. [...]
Nu putem vorbi despre coloritul local fără să amintim suita de cântece marinăreşti prezentată de corul «Albatrosului»; de asemenea, în interpretarea aceluiaşi cor, suita de cântece populare dobrogene. Prima suită asigură programului colorit marinăresc; cea de-a doua, conținând cântece populare ale minorităților naționale din Dobrogea, aduce pe scenă specificul regiunii şi vorbeşte despre viața nouă a țăranilor colectivişti de diferite naționalități. [...]
E demnă de amintit performanța echipei «Albatrosul», care prezintă o formație de dansuri foarte numeroasă, cu dansuri variate, din toate regiunile țării.”.

An de an, oaspeții litoralului au rămas încântați de frumoasele spectacole pe care le-a prezentat în fața lor echipa artistică a marinarilor.
Formația de gimnastică a echipei artistice, sub conducerea şi îndrumarea caporalului Dobrovolschi Nicolae, reușea să prezinte să numere cât mai reuşite în cadrul programului.

Pe 8 octombrie 1963, în sala din strada Uranus din Capitală a avut loc festivitatea de premiere a formațiilor artistice participante la finala celui de-al XII-lea Concurs al formațiilor artistice ostăşeşti. Cu acest prilej, formației corale „Albatrosul” şi brigăzii artistice „Pescăruşul” le-a fost atribuit Premiul I şi titlul de laureat.

Formația de gimnastică a echipei „Albatrosul” s-a clasat pe locul II. Printre cei 19 solişti ai echipei „Albatrosul” care au cucerit primul loc şi titlul de laureat s-a aflat şi caporalul gimnast Nicolae Dobrovolschi.

În vara anului 1964, de Ziua Marinei, echipa artistică ostăşească „Albatrosul” a susținut un original spectacol în fața câtorva mii de spectatori prezenți la sărbătoarea marinarilor români.

Faptul că echipa a prezentat cel mai mare număr de spectacole dintre toate echipele participante la faza pe Marina Militară a celui de-al XIII-lea Concurs al formațiilor artistice ostăşeşti, unde s-a clasat pe locul I, „a dus la rodarea programului, la o execuție de un înalt nivel artistic a numerelor prezentate, la o continuă perfecționare a coriştilor, dansatorilor şi recitatorilor – consemna săptămânalul „Flota Patriei”.
De asemenea, din rândul echipei a crescut un tânăr autor de texte, soldatul fruntaş Spineanu Gheorghe, ale cărui versuri sunt incluse în program.”.

O, Mangalia...

„Albatrosul” s-a născut, a crescut şi a făcut parte din peisajul cultural al garnizoanei Mangalia, căreia i-a ataşat parte din laurii cu care au fost răsplătite spiritul şi farmecul spectacolului marinăresc de cursă lungă şi bună dispoziție.

„... În noapte se profilează porțile vechiului Callatis – consemna Marius Florian în „Flota Patriei”. Un străjer în costum de epocă veghează la intrarea în oraş. Deodată, în fața lui apare un marinar. Între cei doi se înfiripă o discuție, întreruptă de mai marele străjilor, care îl întreabă pe marinar ce doreşte. - Vreau să fac spectacol / Cu artişti de-aici. - N-avem mari talente. - Merg şi cele mici!
Un sunet de corn vesteşte pe cei din «cetate» şi... în scenă îşi fac apariția membrii formației artistice ostăşeşti «Albatrosul», care prezintă noul lor program: Callatis Melody.
Bucățile corale excelent pregătite, muzica uşoară, dansurile, partea folclorică sunt în mod fericit îmbinate în acest spectacol al veseliei şi al tinereții. Nu ne propunem în rândurile de față să facem o analiză sau o prezentare a programului: altceva am dori să scoatem în evidență aici. E vorba de pasiunea unor oameni care, de multe ori, îşi folosesc timpul liber în obositoare repetiții, învățând, perfecționându-se mereu pentru ca, în momentul intrării în scenă, să aibă o cât mai înaltă ținută artistică.
Au plăcut, desigur, aparițiile caporalilor Adrian Navrotescu şi Ilie Nuțiu, ale fruntaşului Omer Omer sau ale soldaților Costică Ştefan şi Mihai Ciubotaru (pentru a aminti numai câțiva din cei care concură la reuşita spectacolului). Dar câți ştiu ce volum de muncă au depus ei la repetiții, aceste adevărate «antrenamente» artistice?.
... În ultima perioadă, sub bagheta plutonierului-adjutant Marin Hudițeanu, rămas mereu acelaşi slujitor credincios al artei, veşnic tânăr şi neobosit, «Albatrosul» a prezentat o serie de spectacole în fața militarilor din diferite garnizoane. Ei au fost văzuți şi pe scenele litoralului, fiind aplaudați de mii şi mii de localnici şi oameni ai muncii aflați la odihnă. «Albatrosul» s-a bucurat peste tot de unanime aprecieri, cucerind publicul prin măiestrie, spontaneitate şi tinerețe. Astfel, frumoasa tradiție a artiştilor amatori marinari este păstrată şi continuată cu cinste de actualii ei reprezentanți.”.

La începutul anilor ‘70, ansamblul artistic „Albatrosul” era deja celebru pe toate scenele țării. Bunăoară, în perioada 1 iulie–30 august 1971, echipa artistică ostăşească „Albatrosul” a prezentat militarilor de la marile unități şi unitățile Marinei Militare, precum şi oaspeților litoralului românesc spectacolul „Cu toată viteza, înainte!”, vizionat de peste 9 000 de turişti.

Dacă în anul precedent formația artistică ostăşească „Albatrosul” străbătuse Dobrogea în lung şi-n lat, cu peste 50 de escale ale spectacolelor sale itinerante, în 1973 şi-a întins aripile înspre Capitala României.

Astfel, duminică, 20 mai 1973, „Albatrosul” a fost prezent pe micul ecran, evoluând magistral, cu cei peste 120 de corişti, formația instrumentală şi cei mai buni solişti, pe scena Concursului „Cântare Patriei”, competiție în care erau angrenate un număr însemnat de coruri ostăşeşti.
De altfel, în ultimele două decenii, „Albatrosul” devenise un nume arhicunoscut, respectat şi îndrăgit, cu o prezență constantă şi prestigioasă în unitățile Marinei. 100 de puncte – acesta a fost bilanțul! Adică punctajul maxim!

Marinarii „Albatrosului” au repetat isprava şi pe 10 martie 1974, în cadrul Concursului coral interjudețean „Cântare Patriei”, unde au obținut tot punctajul maxim de 100 de puncte.

În anul 1976, maestrul Marin Hudițeanu oferea noi surprize fanilor săi, printr-un nou format de spectacol, prezentat în peste 60 de unități militare, la case ale armatei şi în instituții de cultură din oraşe şi comune.

În anul 1977, marcat la scară națională de sărbătorirea Centenarului Independenței de stat a României, marinarii s-au înscris, fără rezerve, printre favoriții etapei de masă a Festivalului național „Cântarea României”.

Astfel, formația corală a prezentat în concurs o suită de cântece marinăreşti, printre care: „Pe țărm şi-n larg” de Temistocle Popa, „Nava noastră-i România” de Ion Chirescu și „Talazuri, talazuri” şi „Dârz marinar” de Marin Hudițeanu.

În spectacol au mai figurat cântecele patriotice „Noi construim România de mâine” de Aurel Giroveanu, „Românie, vatră străbună” de Gheorghe Bazavan şi „Imn neatârnării” de Marin Hudițeanu, precum și echipa de dansuri „Căluşarii”, cu o suită de dansuri din Făgăraş şi dansul tematic „Independența”.

La 31 mai 1977, „vocile catifelate ale coriştilor, sensibilitatea, gingăşia şi măiestria în interpretare au adus artiştilor marinari din partea numeroşilor spectatori adevărate explozii de aplauze – menționa căpitanul de rangul 2 Romulus Șiclovan. Prin virtuțile lor artistice, prin dăruire şi pasiune pentru frumos, ei au creat momente de încântare, o impresionantă emanație de calde sentimente ale dragostei față de țară şi popor...
Şi cu prilejul acestei confruntări în cadrul celei mai înalte etape a Festivalului național, corul echipei artistice «Albatrosul» s-a impus nu numai prin măiestria interpretării artistice, ci şi printr-o prezență scenică ireproşabilă, prin întregul comportament al formației corale, care au adus formației mult meritatul loc întâi.”.

Doi ani mai târziu, laurii victoriei au venit pentru „albatroşi” tocmai de la Târgu Mureş, unde, în perioada 17-22 iulie 1979, s-a desfăşurat etapa republicană a ansamblurilor şi formațiilor muzicale de amatori din cadrul Festivalului național „Cântarea României”.
„Miercuri, 8 octombrie 1980, în studioul de concerte al Radioteleviziunii Române a avut loc concertul de gală al laureaților celei de-a V-a ediții a Concursului de creație de cântece ostăşeşti „Te apăr şi te cânt, patria mea!”.

La categoria Muzică uşoară, Premiul I a fost acordat melodiei „Marinarii” – muzica de Aurel Manolache, versurile de Ovidiu Dumitru şi locotenent-colonel Călin George Ionescu.

La 28 octombrie 1981, la faza republicană a Festivalului național „Cântarea României” ediția 1979-1981, corul şi formația de dansuri ale ansamblului artistic ostăşesc „Albatrosul” s-au clasat în fruntea clasamentului. De asemenea, au mai fost premiate Grupul vocal – Premiul II, Cvartetul de coarde – Premiul IV, şi Taraful – Premiul III. De asemenea, la secțiunea Solişti instrumentişti, soldatul Marin Şargu a obținut Premiul II la clarinet.

Purtat pe brațe, regește

În anul 1983, plutonierul-adjutant Marin Hudițeanu se îmbolnăvise grav. Deşi incomplet restabilit din punct de vedere medical, în luna octombrie 1984, Maestrul nu renunță şi se ambiționează să însoțească ansamblul ostăşesc „Albatrosul” la Festival.

Rememorând acel episod, colonelul în rezervă Traian Broască îşi aminteşte:

Începând cu anul 1983, la ordinul comandantului Marinei, contraamiralul Ioan Muşat, am preluat temporar pregătirea ansamblului «Albatrosul», în vederea participării la Festivalul cântecului ostăşesc «Te apăr şi te cânt, patria mea» din anul 1984, deoarece nea Marin se îmbolnăvise foarte grav (făcuse o pareză).
Din 1983 şi până în 1984 am muncit alături de subofițerii de la fanfară, pregătind piesele ostăşeşti pentru festival, din respect pentru Maestru şi pentru ca «Albatrosul» să se mențină în vârful clasamentului, aşa cum fusese până atunci.
Îmi amintesc de faptul că Maestrul încă nu se restabilise din punct de vedere medical, şi mă întreba mereu cum merg repetițiile şi dacă am nevoie de ceva. Îi spuneam mereu că repetițiile merg bine şi că nu am nevoie de nimic. Atunci când se simțea mai bine, venea şi asista şi dânsul la repetiții. Comandantul îi punea la dispoziție maşina unității pentru a putea veni să constate personal la ce stadiu de performanță se găsea corul şi mereu spunea că se bucură nespus de mult de realizările făcute. Se citeau pe chipul său bucuria, entuziasmul şi speranța în reuşita corului. Mereu mă îmbrățişa cu sinceritate şi îmi spunea că nu mai avusese ocazia să întâlnească un dirijor şef de muzică care să fie atât de spectaculos şi serios în tot ceea ce face.
Mă bucuram din tot sufletul să aud asemenea cuvinte alese din partea dânsului, pentru că era destul de zgârcit cu aprecierile la adresa celorlalți. A apreciat şi orchestrațiile pe care le făcusem şi avea încredere că totul va fi bine. De câte ori venea să asculte corul, îmi împărtăşea din experiența sa şi aprecia toate ideile pe care le puneam în practica pregătiriipieselor de concurs. Era sincer şi entuziasmat de nivelul corului, aplaudând originalitatea orchestrațiilor şi maniera de abordare a repertoriului pentru concurs.
Mereu le spunea celorlalți că, indiferent ce se va întâmpla până la festival, este foarte fericit că, în sfârşit, a lăsat corul pe mâini bune şi că are mare încredere în acest tânăr ofițer dirijor. Aşa bolnav cum era, îşi aduna toată energia şi mai rezista câteva minute alături de noi. Apoi mai trecea o bună bucată de timp şi iar trecea pe la noi şi ne revedeam cu aceeaşi mare bucurie. Militarii din cor erau aşa de bine pregătiți, motivați şi hotărâți, siguri pe ei, încât căpătaseră mare încredere în forțele proprii, aşteptând momentul competiției doar ca să demonstreze că munca lor nu a fost deloc în zadar şi, în final, să câştige totul. Ne obişnuisem împreună, pentru că îi pregătisem de la început, înainte de a lua contact cu Maestrul.
Recunosc că, în momentul în care le-am explicat că s-ar putea să nu merg eu cu ei la festival, parcă le dăduse cineva cu ceva în cap, afişând o tensiune justificată. Dar le-am explicat cu răbdare cât de important este să ne prezentăm la cel mai înalt nivel, indiferent cine este dirijorul corului, pentru că trebuie să reprezentăm Marina Militară cu cinste şi, mai ales, pentru a duce mai departe tradiția corului.
Cu două săptămâni înainte de concurs, a venit comandantul Marinei şi ne-a dat vestea că Maestrul şi-a manifestat dorința de a merge personal la festival. Însuşi comandantul Marinei a afişat un aer de om care regreta momentul delicat în care era pus, după ce mă rugase să mă implic în această treabă cu toată ființa mea şi să nu-l fac de râs.
Mărturisesc sincer că şi mie, ca şi subofițerilor şi corului, alături de comandant, ne-a părut rău că nu ne deplasam în aceeaşi formulă împreună la festivalul pentru care muncisemcu atâta devotament.
În luna octombrie 1984, la Festivalul «Te apăr şi te cânt, patria mea», Maestrul Hudiţeanu, purtat pe braţe de doi soldaţi, este prezent la festival, dirijând ca nimeni altul corul «Albatrosul» şi obținând locul I pe M.Ap.N.”.

Din 1988, conducerea ansamblului artistic ostăşesc „Albatrosul” a fost preluată de locotenent-colonelul Ion Petrache, efectivele acestuia fiind transferate de la Centrul de Instrucție al Marinei Militare din Mangalia, unde activase aproape patru decenii, la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța.

În anul 1990 ansamblul artistic „Albatrosul” a fost desființat.

În urma sa au rămas un palmares de excepție, tineri „albatroşi” care şi-au continuat cu succes cariera în domeniul artistic sau în alte varii domenii şi, neîndoielnic, amintirile de neuitat ale celor care, vremelnic, şi-au asociat adolescența şi experiența stagiului militar cu zborul fără seamăn peste valuri şi vremuri al celebrului nostru „Albatros”.

Bibliografie: Marian Moșneagu, „Legendele «Albatrosului»”, Editura Militară, București, 2021

Sursa foto: Colecția Marian Moșneagu

Despre Marian Moşneagu
Comandorul (r) dr. Marian Moşneagu s-a născut la 29 iunie 1961, în comuna suceveană Boroaia, „în pridvorul Bucovinei”, însă în 1976 destinul i-a călăuzit pașii spre Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanţa. A urmat apoi cursurile Institutului „Mircea cel Bătrân” (1980-1984) şi ale Facultăţii de Litere, Istorie, Drept şi Teologie, specializarea Istorie, din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (1995-1998), unde a finalizat și studiile aprofundate (1999). Ulterior, a devenit doctor în Istorie, la Universitatea din Craiova (2004). La numai 40 de ani a devenit cel mai tânăr director al Muzeului Marinei Române (2001-2006) şi primul ofițer de marină şef al Serviciului Istoric al Armatei (2007-2016).
Este autor al lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a României (1944-1958)” (ediţia I 2005, ediţia a II-a 2006), „Odiseea navei-şcoală «Constanţa»” (2004), „Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor «Regele Ferdinand» şi «Regina Maria»” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale Române” (2006), „Dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei Române” (2009), „Elita Marinei Regale Române în rezistenţa anticomunistă” (2010), „Presa Marinei Române. Dicţionar bibliografic” (2011), „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012), „Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale” (2013), „Fregata-amiral «Mărăşeşti»” (2014), „Uniformele Forţelor Navale Române” (2016), „Şefii Statului Major al Forţelor Navale. Enciclopedie” (2016), „Amiralii României. Dicționar enciclopedic” (2017), „Cavalerii Mării Negre. Ofițeri de marină distinși cu Ordinul Militar «Mihai Viteazul»” (2019), „Armata Română pe frontul Canalului Dunăre-Marea Neagră” (2020) și „Legendele «Albatrosului»” (2021) și coautor al altor 30 de albume, ghiduri, dicționare, enciclopedii, monografii și culegeri de documente. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (1992) și al Comisiei Române de Istorie Militară (1999) și redactor-șef al revistelor „Cap Compas”, „Magazin Nautic” și „Misiunea”.
 
Citește și:
Prima monografie dedicată Ansamblului artistic ostășesc „Albatrosul” al Marinei Militare Comandor (r) dr. Marian Moșneagu reînvie «Legendele „Albatrosului”»

Bagheta „Albatrosului“ La... 95 de ani!

 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii