România, relații diplomatice Ungaria- o națiune cu o istorie tumultoasă, marcată de ascensiuni și pierderi teritoriale (FOTO)

Ungaria are trei sărbători naționale: 20 august – Ziua Națională, sărbătoarea Sfântului Rege Ștefan I, întemeietorul Regatului Ungariei; 15 martie – Ziua Maghiarilor de Pretutindeni; 23 octombrie – se comemorează Revoluția din 1956.


O incursiune detaliată în istoria și identitatea Ungariei

O țară fără ieșire la mare din inima Europei Centrale, Ungaria, numită de locuitorii săi Magyarország, reprezintă o combinație fascinantă de tradiție, reziliență și modernitate. Cu o populație de aproape 10 milioane de locuitori, majoritatea etnici maghiari, și o minoritate semnificativă de romi, Ungaria își definește identitatea prin limba sa, maghiara, o limbă uralică distinctă, dar și prin istoria sa tumultoasă, marcată de ascensiuni glorioase și pierderi profunde. De la primele așezări din Bazinul Panonic, la rolul de putere regională, la traumele secolului XX și până la statutul de membru al Uniunii Europene, povestea Ungariei este una a contrastelor și a luptei pentru supraviețuire.

Istorie: O cronologie a formării și transformării naționale

Perioada de dinainte de 895: Răscrucea de drumuri a Europei Teritoriul Ungariei a fost, timp de secole, un punct de întâlnire pentru diverse civilizații. Înainte de venirea maghiarilor, aici s-au așezat celți, romani (care au organizat provincia Pannonia), triburi germanice, huni (sub conducerea lui Attila) și avari. Francii sub Carol cel Mare au slăbit Haganatul Avar, iar în secolul al IX-lea, zona de est a fost cucerită de Primul Țarat Bulgar. Această perioadă de migrații și schimbări a pregătit terenul pentru momentul decisiv al istoriei maghiare.

Ungaria Medievală (895-1526): Nașterea și apogeul unui regat

În anul 895, sub conducerea legendarului Árpád, triburile maghiare nou unificate au cucerit Bazinul Panonic. Inițial un stat semi-nomad, Ungaria a suferit o transformare profundă sub nepotul lui Árpád, Ștefan I. Acesta a devenit primul rege al Ungariei în anul 1000, convertind poporul la creștinism și primind o coroană de la Papă (Sfânta Coroană a Ungariei fiind un simbol al suveranității naționale). Sub dinastia Árpád, regatul a devenit o putere militară și politică, extinzându-și granițele și cucerind Croația.


Apogeul cultural și politic a fost atins în secolul al XV-lea, sub domnia regelui renascentist Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara. Matia a fost un lider militar de succes, dar și un protector al artelor și științei. Biblioteca sa, Bibliotheca Corviniana, era a doua ca mărime din Europa, după cea a Vaticanului. Cu toate acestea, moartea sa a deschis calea unui declin rapid.

Războaiele otomane și stăpânirea habsburgică (1526-1918)

Anul 1526 marchează un punct de cotitură tragic: înfrângerea zdrobitoare în Bătălia de la Mohács, unde regele Ludovic al II-lea și-a pierdut viața. Ca urmare, Ungaria a fost împărțită în trei: o zonă centrală ocupată de otomani, un principat autonom al Transilvaniei (sub suzeranitate otomană) și un segment vestic, cunoscut sub numele de Ungaria Regală, controlat de Habsburgi.
După 150 de ani de ocupație, armata Ligii Sfinte a recucerit Buda în 1686, iar până în 1718, întregul Regat al Ungariei a fost eliberat de sub dominația otomană. Următoarele două secole au fost marcate de stăpânirea habsburgică. O revoltă anti-habsburgică majoră a avut loc între 1703-1711, condusă de Francisc al II-lea Rákóczi. În 1848, a izbucnit o revoluție maghiară pentru independență, dar a fost înăbușită cu ajutorul trupelor rusești.

Din această înfrângere, s-a născut Compromisul Austro-Ungar din 1867, care a creat statul dual Austro-Ungaria. Această epocă a adus o dezvoltare economică rapidă și industrializare, iar Budapesta a devenit o metropolă vibrantă, formată prin unirea orașelor Buda, Óbuda și Pesta.


Tragedia secolului XX: Războaiele mondiale și Tratatul de la Trianon

Prăbușirea Austro-Ungariei în 1918, după încheierea Primului Război Mondial, a dus la cele mai mari pierderi din istoria Ungariei. Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) a stabilit granițele actuale ale țării, reducând teritoriul cu 71% și populația cu aproape două treimi, lăsând aproximativ 3,4 milioane de etnici maghiari în afara noilor granițe. Această traumă a creat un puternic sentiment de revizionism, care a influențat politica externă a Ungariei în perioada interbelică.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Ungaria s-a alăturat Puterilor Axei, sperând să-și recupereze teritoriile pierdute. În urma războiului, țara a intrat în sfera de influență a Uniunii Sovietice, devenind o republică populară. Revoluția maghiară din 1956, o încercare de a se elibera de dominația sovietică, a fost brutal înăbușită. Înlăturarea gardului de frontieră cu Austria în 1989 a marcat simbolic prăbușirea Blocului Răsăritean și revenirea Ungariei la democrație.

Ungaria de astăzi: Economie, societate și cultură

În 1989, Ungaria a devenit o republică parlamentară democratică, iar în 2004 a aderat la Uniunea Europeană, devenind membru al spațiului Schengen în 2007.

Economie și dezvoltare: Ungaria este considerată o țară dezvoltată, cu o economie cu venituri mari. Bazată pe o combinație de industrii moderne și agricultură, economia a înregistrat o creștere notabilă. Forintul (HUF) este moneda națională.

Demografie și societate: Cu o densitate de 105 locuitori pe km², populația Ungariei este majoritar maghiară, cu o minoritate semnificativă de romi. Din punct de vedere confesional, țara are o tradiție creștină profundă. Cetățenii beneficiază de asistență medicală universală și învățământ secundar gratuit, ceea ce a dus la un indice de dezvoltare umană foarte ridicat.

Cultură și turism: Contribuțiile maghiarilor la artă, muzică, literatură, știință și tehnologie sunt recunoscute la nivel mondial. De la compozitori precum Béla Bartók, la scriitori celebri, cultura maghiară este vibrantă și diversă. Țara a devenit, de asemenea, o destinație turistică populară, atrăgând milioane de vizitatori anual, fascinați de istoria sa, de arhitectura magnifică a Budapestei și de peisajele sale naturale, precum lacul Balaton.

Politica externă: Ungaria este membră a numeroase organizații internaționale, inclusiv NATO, Organizația Mondială a Comerțului, Consiliul Europei și Grupul de la Visegrád, consolidându-și astfel rolul de putere mijlocie în afacerile internaționale.

În concluzie, Ungaria rămâne o națiune cu o identitate puternică și o istorie complexă. Deși trecutul său a fost marcat de conflicte și pierderi, spiritul maghiar a reușit să se adapteze și să prospere, păstrându-și cultura și tradițiile unice.
Relații România-Ungaria
 
Relațiile româno-ungare sunt relațiile externe dintre România și Ungaria. România are ambasadă la Budapesta și Ungaria are ambasadă la București. În context, relațiile bilaterale dintre cele două țări poartă amprenta interacțiunilor istorice ale celor două popoare, până în secolul al XIX-lea. Au fost apoi formalizate odată cu înființarea Statului român modern în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În răstimpuri, relațiile româno-ungare au fost tensionate, fiind marcate de chestiunea Transilvaniei, care în urma dezmembrării Austro-Ungariei (1919) a fost atribuită Regatului Român prin Tratatul de la Trianon.

Relațiile dintre Regatul Ungariei și principatele medievale românești, Țara Românească și Moldova, au fost un amestec complex de confruntare, suzeranitate și alianțe strategice. Istoria acestora a fost modelată de lupta pentru independență și, mai târziu, de nevoia de a face front comun împotriva unei amenințări comune: Imperiul Otoman.

Independența, o victorie istorică la Posada

Momentul fondator al independenței Țării Românești față de coroana maghiară este indiscutabil anul 1330. După o campanie militară de pedepsire a vasalului său, Basarab I, regele Carol Robert de Anjou se retrăgea spre Transilvania. Într-un defileu îngust, în cadrul celebrei Bătălii de la Posada, oastea lui Basarab I a reușit să înfrângă armata regală maghiară, obținând astfel recunoașterea de facto a suveranității Țării Românești.

Deși independența a fost câștigată pe câmpul de luptă, relațiile diplomatice au continuat să se dezvolte. Primul tratat oficial între cele două entități a fost semnat în 1355, sub domnia lui Nicolae Alexandru, succesorul lui Basarab. Prin acest acord, Ungaria a recunoscut Banatul de Severin ca posesiune valahă, în timp ce Țara Românească a recunoscut suzeranitatea regelui Ludovic I de Anjou. Această înțelegere a pus bazele unui echilibru fragil între independența internă și recunoașterea formală a supremației maghiare.

În același secol, procesul de formare statală a avut loc și la est de Carpați. Aici, Regatul Ungariei a înființat o marcă de apărare anti-tătară, bazată pe o structură feudală cu boieri români. Cunoscută sub numele de Moldova, această structură a obținut independența după ce un alt lider român din Regatul Ungariei, Bogdan, a trecut munții și i-a îndepărtat pe urmașii voievodului Dragoș.


De la rivalitate la alianță antiotomană

Odată cu primele incursiuni ale Imperiului Otoman în Țara Românească, în 1369, relațiile cu Ungaria au intrat într-o nouă fază. Domnitorul Vlaicu Vodă, cu sprijinul unor contingente maghiare conduse de Ladislau de Dăbâca, i-a înfrânt pe invadatori și a trecut Dunărea pentru a ocupa Vidinul, demonstrând astfel că o colaborare eficientă era posibilă.

În ciuda unor crize temporare, cum a fost cea din timpul domniei lui Radu I, alianța a fost consolidată sub conducerea lui Mircea cel Bătrân (1386-1418). În 1395, la Brașov, Mircea a încheiat primul tratat antiotoman cu împăratul Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, punând bazele unei colaborări militare de durată. Un an mai târziu, în 1396, armatele maghiaro-române au luptat împreună în Bătălia de la Nicopole, un eșec militar ce a arătat însă solidaritatea celor două state în fața expansiunii otomane.

De atunci și până la propria sa dezintegrare, survenită după Bătălia de la Mohács din 1526, Ungaria a rămas principalul aliat și sprijin antiotoman pentru Țara Românească și Moldova. Alianța, deși marcată de suzeranitate și interese divergente, a reprezentat un pilon esențial de apărare a creștinătății în fața ofensivei otomane.

La 31 decembrie 2011, volumul schimburilor comerciale româno-ungare a fost de 7.295,03 milioane euro, din care export 2.516,12 milioane euro și import 4.778,91 milioane euro. Creșterile cele mai importante ale exporturilor românești în Ungaria au fost înregistrate la mașini, aparate și echipamente electrice (cu 37,48%); mase plastice, cauciuc și articole conexe (cu 10,4%); metale comune (cu 8,85%); produse minerale cu (8,6)%.

Conform unui studiu realizat în 2014, Bulgaria și Ungaria sunt destinațiile preferate ale românilor pentru cumpărături în străinătate, cei mai mulți dintre ei alegând să treacă granița pentru a achiziționa alimente și băuturi.
 
 
 
Adrese utile
 

Ambasada Ungariei
Str. Jean-Louis Calderon nr. 63-65, Sector 2, 020034 București
Tel: 031-62043-00/01/02; 021-311-1987
Fax: 021-3120467, 031-6204326
Email: mission.buc@mfa.gov.hu
Web: https://bukarest.mfa.gov.hu
Program de lucru: luni–joi 08:00–16:30, vineri 08:00–14:00

Biroul Atașatului Apărării
Str. Jean-Louis Calderon nr. 63-65, Sector 2, 020034 București
Tel: 021-31556-05
Program de lucru: luni-joi 08:00–16:30, vineri 08:00-14:00
Secţia Consulară
Str. Ștefan Negulescu nr. 30, Sector 1, 011654 București
Tel: 021 23005-50/ ...-52
Fax: 021 23005-51
Email: consulate.buc@mfa.gov.hu
Web: https://bukarest.mfa.gov.hu, https://konzinfo.mfa.gov.hu
Program de lucru cu publicul: luni–joi 08:30–14:00, vineri 08:30-12:00

Biroul Economic și Comercial
Str. Polonă nr.45, Corp A-B, etaj., Sector 1, 010493 București
Tel: 031-620-0703
Fax: 021-231-0106
Program de lucru: luni–joi 08:00–16:30, vineri 08:00- 14:00
Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar București
Sector 1, Str. Gina Patrichi (fosta Orlando), nr. 8, 010449 Bucureşti
Tel: 021-3170090
Fax: 021-3170088
Email: bumkk@bumkk.ro
Web: https://culture.hu/ro/București

Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar Sfântu Gheorghe
Biblioteca Județeană Bod Péter, etajul 1, Sfântu Gheorghe (Str. Gábor Áron nr.14, Covasna, 520008)
Tel: 0267 310800
Email: mkk@mkk.ro
Web: https://culture.hu/ro/sepsiszentgyorgy
----- Dl. Ferenc BOGÁR
Însărcinat cu afaceri a.i. (30 septembrie 2024)
Consilier I – Adjunct al Șefului Misiunii (1 septembrie 2019)
Dna. KINCSES Erika
Dl. Mátyás SÁNDOR
Ataşat al apărării (7 august 2021)
Dna. Mátyásné SÁNDOR
Dl. Elemér BARTHA
Ataşat militar şi aero (4 august 2023)Dna. Elemérné BARTHA
Dl. András László KÓSA
Consilier I (3 septembrie 2012)
Director al Institutului Liszt - Centrul Cultural Maghiar București
Dna. Eszter BOTH
Dl. László MEZŐVÁRI
Consilier I (1 august 2022)
Dna. Zsuzsa SZEBENI
Consilier II (30 noiembrie 2016)
Director al Institului Liszt – Centrul Cultural Maghiar Sfântu Gheorghe
Dr. Kálmán Levente SOLTÉSZ
Consilier II (1 septembrie 2021)
Dna. Timea TORBA
Dr. Tibor László SÁNDOR
Secretar I - Atașat agricol (1 aprilie 2016)
Dna. Réka MÁTHÉ
Dr. Zoltán Attila SÁSKA
Secretar I (15 august 2018)
Dna. Dr. Eleonóra KULPINSZKY
Dna. Orsolya PARAGNÉ SZERETŐ
Secretar I (1 septembrie 2019)
Dl. Gyula PARAG
Dl. Attila József HORVÁTH
Secretar I (1 decembrie 2020)
Dna. Ágnes JAKAB
Dr. Ildikó JUHÁSZNÉ BALÁZS
Secretar I (1 august 2021)
Dl. Tibor KOVÁCS
Secretar II – Proiecte culturale (15 aprilie 2020)
Dl. Bonifác Levente ZSICHLA
Secretar II (1 septembrie 2021)
Dna. Diána Dóra BACH
Dl. Mihály NAGY
Secretar II (1 septembrie 2022)
Dna. Dorottya FEGYVER
Secretar II - Atașat comercial (10 noiembrie 2023)
Dna. Andrea BLASKÓ
Ataşat (1 septembrie 2023)
Dl. József Gábor HETESI
Ataşat (1 iulie 2024)
Dna. Szilvia Ilona HETESINÉ ZÁKÁNYI
 
Notă: Lista Corpului Diplomatic a fost actualizată în decembrie 2024.
 

PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecția datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Sursa foto: wikipedia.org, pixabay.com 



Citește și:


România, relații diplomaticeRepublica Congo-istorie, societate și relații internaționale (FOTO)