Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:18 01 02 2023 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#StrăzidinConstanța - atunci și acum La pas prin Constanța anilor 1960. Bulevardul V.I. Lenin și străzile 30 Decembrie și Romană

ro

08 Nov, 2022 00:00 2121 Marime text

 
  • Continuăm călătoria din Piața V.I. Lenin, de pe bulevardul V.I. Lenin, una din magistralele Constanței, astăzi bulevardul Mamaia. Ne vom abate pe strada 30 Decembrie, în prezent Nicolae Iorga și strada Romană, aceeași denumire purtată și astăzi. Vom vizita biserica Sfântul Gheorghe Nou, cu ale sale picturi ale ilustrului Nicolae Tonitza și Stațiunea de cercetări maritime ale Institutului de cercetări piscicole, vom merge la drum prin parcul Tăbăcărei, a cărui poveste o vom descoperi.
 
Cele peste 300 de pagini ale lucrării „Constanța și împrejurimile ei“, publicată la editura Științică, invită cititorii la o lectură panoramică inedită prin Constanța anilor 1960, pâmânt milenar, „«agora» tomitană, pe vremea romanilor «forumul», iar în timpul stăpânirii otomane, oborul de cereale“.
 
Cei trei autori Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin ne poartă cu mai bine de jumătate de secol în atmosfera „celui mai batrîn oraș al patriei noastre“, Constanța. Cunoscători ai urbei, cei trei condeiază fiecare stradă, venind cu observații și descrieri pentru clădirile sau monumentele emblematice, scrise într-o manieră captivantă și ușor de parcurs.
 
„Constanța - regiunea dintre ape“ este titlul sugestiv ales pentru cel dintâi capitol al cărții, dedicat istoriei  orașului, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noi”. Autorii parcurg fiecare perioadă istorică, lasând necompletată sau alterată perioada începutului de secol XX, evident sub cenzura specifică contextului social-politic din anii 60.  
 
Cel de-al doilea capitol se intitulează „Constanța timpurilor noi“, o călăuză prin Constanța perioadei comuniste de dinainte de anii 60. Așa cum antemenționam, în acest capitol autorii vor trece în revistă mai toate străzile orașului, distribuite în două părți, acoperind cele 15 cartiere ale orașului din acei ani: Orașul Vechi, Incinta portului, Orașul Nou, Ahileia Mihail, Tabacarie, Palazul Mare, Anadolchioi, Mihail Coiciu, Obor, Viile Vechi, Kilometrul 5, Viile Noi, Medeea, Filimon Sirbu, Palas C.F.R. 
 
„Prin orașul cere se revarsă peste zidurile tomitane“ – Bulevardul V.I. Lenin, astăzi bulevardul Mamaia
 
Continuăm călătoria din Piața V.I. Lenin, de pe bulevardul V.I. Lenin, una din magistralele Constanței, astăzi bulevardul Mamaia. Ne vom abate pe strada 30 Decembrie, în prezent Nicolae Iorga și strada Romană, aceeași denumire purtată și astăzi. Vom vizita biserica Sfântul Gheorghe Nou, cu ale sale picturi ale ilustrului Nicolae Tonitza și Stațiunea de cercetări maritime ale Institutului de cercetări piscicole, vom merge la drum prin parcul Tăbăcărei, a cărui poveste o vom descoperi.
 
Intrăm pe bulevardul V.I. Lenin, mergem câțiva pași și ajungem la intersecția cu strada 30 decembrie și apoi pe strada Română. Aici se înalță biserica Sfântul Gheorghe Nou, unde vom putea admira picturile interioare realizate de Nicolae Tonitza. Autorii alcătuiesc o descrie largă a bisercii, informațiile fiind ușor alterate de cerințele contextului social-politic de la acea vreme:
 
„E drept că exteriorul acestei biserici nu prezintă interes arhitectural. Pictura interioară este însă de o valoare artistică incontestabilă. Execuția picturii a fost încredințată în urma unui concurs public, cunoscutului pictor romîn N. Tonitza, care a fost asistat de cunoscuți pictori de biserici. Ornamentația bisericii, făcută de un oarecare Buiuc, se bazează pe împletituri bizantine, însă, îndeobște, împletiturile se termină prin frunzulițe tăiate ascuțit la contururi, caracteristic stilului rus.


 
Între anii 1935 și 1936, peste pictura coșcovită, foștii «asistenți» ai pictorului au intervenit în sens negativ. În 1957 unele dintre picturi au fost din nou restaurate. În general, în pictura murală predomină caracterul bizantin, dar tipul firav de sfînt, ascet, a dispărut prin stilul personal al lui N. Tonitza.“
 
Revenim pe bulevardul Lenin, continuând ruta către stațiunea Mamaia. Călăuza noastră, lucrarea antemenționată, ne proiectează panorama bulevardului:
 
„Pe bulevard circulă spre Mamaia troleibuzele; în mijlocul bulevardului, se întinde o peluză lungă de aproape 6 km, acoperită de flori roșii. Mergem aproape paralel cu țărmul mării, care nu se zărește încă. “
 
Ajungem în dreptul lacului Tăbăcăriei. După prezentarea poveștii istorice a parcului, semnatarii volumului punctează câteva repere din zonă, precum Uzina Electrică „Filimon Sîrbu“, Stațiunea de cercetări marine a Institutului de cercetări piscicole din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum, podul Pescarăriei și Sectorul Pescăresc Tăbăcărie.   


 
„Lacul își trage numele de la industria locală «Tăbăcăria mică», fondată în aceste locuri în anul 1876. Cei ce munceau la tăbăcărie erau în majoritate femei și tineri – brațe de muncă mai ieftine. Peste doi ani «Tăbăcăria mică» și-a încetat activitatea. În 1880, pe locul ocupat azi de clădirea Stațiunii de cercetări maritime, s-a instalat Tăbăcăria mare.
 
Pe partea stîngă se află Uzina electrica «Filimon Sîrbu» construită între anii 1928 - 1930. Aceasta uzina deservește azi linia de troleibuze. Trecem pe lîngă o pădurice de salcimi și arțari; decorul verde este colorat ici-colo în zeci de nuanțe ale albastrului mării. La capătul păduricii au apărut noi blocuri muncitorești.
 
Pe bulevardul V. I. Lenin, la nr. 304, răsare dinboschete clădirea Stațiunii de cercetări marine a Institutului de cercetări piscicole din Ministerul Industriei Bunurilor de Consum. Stațiunea a fost înființată în 1926, sub denumirea de Institutul hidrobiologic de la Tabacarie, iar din 1932 s-a numit Institutul bio-oceanografic. Organizarea ei pe baze mai știintifice a fost facută în anul 1932 de către Grigore Antipa, Doctor în știintele naturale de la Universitatea din Jena. Gr. Antipa a organizat pescariile statului și a înființat Muzeul național de istorie naturală din București, unul dintre muzeele cele mai metodice și mai frumoase din Europa. A dezvoltat o bogată activitate științifică în domeniul zoologiei, publicînd numeroase studii. A fost membru al Academiei Romîne.
 
În dreapta podului, alături de Stațiunea de cercetări marine, se afla Sectoral pescăresc Tăbăcarie. Cherhanaua, cu bazine încăpătoare pentru conservarea peștelui, a fost construită în 1958. Cele două camere ale frigoriferului au o capacitate de conservare de 5 vagoane.“
Va urma.
 
Descarcă gratuit volumul „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
 
Citește și:

#StrăzidinConstanța - atunci și acumLa pas prin Constanța anilor 1960. Șoselele Mangaliei, Cerealelor, Filimon Sîrbu și străzile Eternității, T. Burada, Liniștii, Labirint, Papadopol
 
Urmareste-ne pe Google News

Comentarii