Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
18:08 14 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Istoria Dobrogei - Bibliografie ValeriusFlaccus (sec. I) - „Argonauticele”

ro

24 Nov, 2023 17:00 2366 Marime text

Valerius Flaccus s-a născut în anul 45 la Patavium (Padova/Italia). El a scris „Argonauticele”, o epopee neterminată în opt cărți, în care reia în ansamblu tema lui Apollonius din Rodos (sec. III î. H.). Flaccuspreiași eroarea geografică a predecesorului grec, conform căreia argonauții s-au întors din Marea Neagră pe fluviul Dunărea, navigând apoi pe un afluent imaginar al acesteia până la Marea Adriatică. Scriitorul roman a murit anterior anului 96. (ed. Gh. Ștefan)
 
Conform mitologiei grecești, cincizeci de eroi greci conduși de Iason au navigat în Marea Neagră cu corabia „Argo” cu misiunea de a fura Lâna de Aur din regatul Colchidei (Crimeea). (Oprea 2011)
 
În Cartea IV din „Argonauticele” este descrisbazinul Mării Negre, cu Dunărea cu șapte brațe și cu clima specifică de iarnă: „711-728. Atunci valurile acestea [Marea Neagră], pe care nu se putea călători de veacuri,
au rămas înmărmurite în fața corăbiei[Argo - notă Gh. Ştefan] ivite pe neașteptate.
În fața acesteia se deschidea tot pământul Pontului, regii și triburile îndepărtate.
Nicăieri în altă parte țărmurile nu s-au retras în fața unor întinderi mai mari de apă;
Nici Marea Tireniană [în vestul Mării Mediterane], împreună cu Marea Egee, nu frământă atâtea ape,
Nici Mediterana împreună cu cele două Sirte[golfuri în Africa de Nord] nu au atâtea valuri.
Căci pe deasupra mai varsă și pământul fluvii imense.
E nevoie să mai amintesc de gurile Istruluicu șapte brațe, de apele
care le aduc Tanais[Don/Rusia], Tyras cel galben [Nistru], Hypanis[Bug/Ucraina]și Novas?
Sau ce golf mare deschid apele meotice [Marea Azov]?
Pontul, cu ajutorul acestui șir de fluvii, a frânt puterea sărată a apelor amare;
de aceea el cedează în fața vânturilor înghețate de la miazănoapte
și îngheață cu ușurință la începutul iernii.
După cum asprimea nordului găsește aici ape liniștite
sau valuri răscolite: apele stau nemișcate toată iarnă
ca o câmpie sau înțepenesc pe înălțimile falnice.
Într-o parte Pontul lovește cu apele sale Europa cu țărmurile ei sinuoase
iar într-alta Asia, fiind încovoiat în formă de arc scitic.” (ed. A. Baehrens)
 


În Cartea VIII, este sunt menționate cele șapte brațe din epocă aleDelteiDunării: „185-191. Nu departe de aici se aruncă în mare [Marea Neagră], printr-o ieșire imensă, Istrul scitic 

Noi știm că acesta nu-și varsă apele printr-un singur braț,
ci se varsă prin șapte brațe și își deschide șapte guri.
Să ne îndreptăm acum spre gurile și apele sale,
care vin în fața noastră, pe țărmul stâng al Pontului. Apoi vom înainta
pe fluviu în sus până când, plutind pe un alt râu,
vom ajunge în altă mare [Marea Adriatică – n. G. Ș.].” (ed. A. Baehrens)
 


Tot în Cartea VIII, este menționată înverzita insulăPeuce din Delta Dunării: „217-219. Există o insulă Peuce, după numele unei nimfe [divinitate a naturii în mitologia greco-romană]sarmatice.
Acolo Istrul cel încruntat și cu ambele țărmuri primejdioase,
Coboară spre mare printre locuitori sălbatici. (...)
255-256. Iar [argonauții – n. G. Ș.] se întind apoi pe paturi de iarbă,
în peștera care odinioară Istrul îmbrățișase pe Peuce, care răsufla din greu. (...)
291-294.Flota barbarilor [regatul Lânii de Aur din Crimeea] nu mai este departe și ea urmărește corabia
ușoară a lui Pallas [zeița greacă Atena], până ce zăresc gurile Dunării,
iar în fața lor [insula – n. G. Ș.] verde Peuce
și recunosc vârful catargului de pe Argo. (...)
375-278. Apoi, el [Absirt, conducătorul urmăritorilor – n. G. Ș.]esteîmpinsîmpreună cu tovarășiisăipețărmulstâng [al MăriiNegre],
spremalulîndepărtat din fațainsuleiPeuce,
căciinsula esteîncinsă din douăpărți de apelesinuoase
aleDunării.”(ed. A. Baehrens)
 


În „Geografia” (VII, 3, 9), grecul Strabon  (sec. I î. H. – sec. I d. H.)susținea că sarmații erau un neam scitic.
 
Insula Peucede la vărsarea Dunării în Marea Neagră fusese amintită de scriitorii greci și romani Pseudo Scymnos, Strabon, Titus Livius, LucanMela, și Pliniu cel Bătrân.
 
Bibliografie
C. ValeriFlacciArgonautica, recognovitAemiliusBaehrens, Teubner, Leipzig, 1875.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (LXXII.ValeriusFlaccus)
OPREA HORIA, Legenda argonauților, 20 ianuarie 2011
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţulConstanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în RelaţiiInternaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar afterschool, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citește și:
IstoriaDobrogei – BibliografieSiliusItalicus (sec. I) – „Punicele”

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari