Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
20:16 13 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Planurile de dezvoltare pentru Constanța anilor 1930 - „Municipiul Constanţa să devină cu un minut mai devreme oraşul pe care îl visăm cu toţii“

ro

10 Jul, 2024 10:39 530 Marime text
  • Lucrarea se parcurge extrem de uşor şi poate constitui un excelent studiu, documentat, despre Constanţa începutului de secol XX și nu numai, din care se desprind câteva informaţii importante despre viaţa edilitară a oraşului la acea dată. 
În doar 16 pagini, Scarlat Huhulescu, reușește să „deseneze în cuvinte“ „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa”, lucrare pe care o regăsiți pe „rafturile” Bibliotecii Virtuale ZIUA de Constanţa, alături de alte cărţi pe care le aveţi la dispoziţie spre studiu şi documentare şi care întregesc astfel pagini de reală istorie culturală dobrogeană.
 
Apărută la tipografia „Lucrătorii Asociaţi” Constanţa, lucrarea reprezintă, de facto, forma tipărită a raportului prezentat de avocatul Scarlat Huhulescu, prim ajutor de primar al municipiului Constanţa de atunci, Horia P. Grigorescu (mandate: martie 1934 - decembrie 1937, iulie 1940 - septembrie 1940), la cel de-al treilea congres general al presei de provincie din România, ţinut la Constanţa în zilele de 28, 29 şi 30 septembrie 1934.
 
Ilustrată cu fotografii ale vremii, lucrarea se parcurge extrem de uşor şi poate constitui un excelent studiu, documentat, despre Constanţa începutului de secol XX, din care se desprind câteva informaţii importante despre viaţa edilitară a oraşului la acea dată: Constanţa era aşezată pe o suprafaţă de 6.205 hectare, dezvoltându-se vertiginos în perioada 1914-1934, timp în care populaţia a crescut de cinci ori.
 
Cele trei mari părți ale lucrării „Constanța de ieri“, „Constanța de azi“„Constanța de mâine“ vor fi subiectul articolelor din această serie. Însă, pentru o imagine mai aprofundată aspra istoriei Constanței, cele prezentate trebuie completate și cu opiniile și constatătările altor mari istorici, texte pe care le regăsiți în paginile ziarului ZIUA de Constanța și în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Prima parte, intitulată „Constanța de eri“, debutează cu explicarea mitologică a primului nume a orașului, anume Tomis. Autorul expune o legendă impresionantă, extrasă din una din operele lui Ovidius, anume „Tristele“. Autorul precizează, însă, că aceasta este „doar o legendă“, adevărul istoric, referindu-se la grecii din Milet, geți, romani, genovezi, nefăcând subiectul prezentării sale.  Expunerea continuă cu o scurtă prezentare a administrației otomane pe care o critică, arătând, prin sistem cronologic, situația dezastruasă de atunci.
 
Partea a doua, „Constanța de azi“, prezintă atât evoluția Constanței în 30 de ani, dina nul 1914 până în 1934, dar și imaginea orașului din timpul mandatului primarului Horia P. Grigorescu. Aflăm, astfel, date despre parcursul demografic, lucrările edilitare, dotările orașului, dar și sumele investite de administrație în oraș. Din cele prezentate de Huhulescu, constatăm că orașul Constanța comporta în anii 30 toate dotările unui oraș modern, în contextul spațiului românesc.
 
Cea de-a treia parte, dedicată „Constanței de mâine“, este cea mai generoasă. După introducerea specifică, avocatul Scarlat Huhulescu trece în revistă „primatele edilitare“, anume proiecte ce se doreau a se realiza: întărirea malurilor, apa, canalizarea, plantațiile și grădinile, stațiunea Mamaia, planurile de sistematizare, toate acestea argumentate prin rubrica „necesitatea lucrărilor și finanțarea lor“.
 
În preambulul acestui capitol sunt menționate persoanele cheie pentru dezvoltarea orașului, în opinia lui Huhulescu. Acesta menționează că „oricât de frumoase ar fi intenţiunile edililor de astăzi […] totul s'ar rezuma la proecte frumoase, câteodată măreţe, însă a căror realizare ar aştepta în cartoane ani dearândul prilejul ca mijloacele materiale să permită înfăptuirea lor“.
 
Primul obiectiv amintit de avocatul Huhulescu este „întărirea malurilor“. Aflăm că, din pricina alunecărilor de teren din zona malurilor un întreg cartier constănțean a fost distrus, iar specialiștii se temeau chiar de surparea uneia „din arterele principale ale oraşului“, anume strada Mircea cel Bătrân. Huhulescu punctează că administrația a inițiat proiectele necesare abilitării, precum și posibilitatea ca pe „cele 30 hectare ce se vor câştiga prin consolidarea malurilor“ să se construiască „un cartier modern după toate cerinţele urbaniste“.
 
Lista obiectivelor este continuată cu sistemul de alimentare cu apa al orașului. Este subliniată problema existenței a doar două surse de apă pentru întreg orașul, una la Hinog, zona localității  Cernavodă, județul Constanța, iar alta la Caragea-Dermen, zona localității Ovidiu, județul Constanța, de astăzi.
 
În puține rânduri, autorul abordează o problemă gravă a orașului referitoare la sistemul de canalizare, care provoacă inundații și numeroase neplăceri constănțenilor.
 
Inițiativele pe care administrația, condusă de primarul Horia P. Grigorescu, dorește să le implementeze, sunt numeroase. Bunăoară, una dintre acestea este reprezentată de dezvoltarea peisagistică a orașului prin plantarea diversor soiuri de plante.
 
Una dintre „problemele de căpetenie“ este reprezentată de dezvoltarea stațiunii Mamaia, care se dorea a fi „una din cele mai frumoase din Europa“. Astfel că sunt punctate atât sarcinile deja împlinite, dar și obiectivele pe care autoritatea speră să le realizeze, precum cabinele individuale din stațiune. Autorul promite ca în viitor primăria să ofere „la dispoziţia ţărei şi străinilor o staţiune de prim ordin cu soare, lumină şi sănătate“.
 
În fruntea obiectivelor se regăsește și realizarea „Planurilor de sistematizare“.  Se pare, potrivit autorului, că orașul Constanța a fost lipsit multă vreme de unul dintre „elementele esenţiale pentru progresul urbanistic al unui oraş“, anume planul de sistematizare și cadastrare. Autorul promite, însă, că administrația va reuși să demareze demersurile și în acest sens.
 
Ultima parte a scurtei lucrării scrise de Huhulescu aduce în atenție „Necesitatea lucrărilor și finanțarea lor“. Remarcăm actualitatea problemelor, soluțiilor, argumenelor prezentate de autor în urmă cu 90 de ani.
 
Lucrarea se încheie cu un „apel călduros la toţi slujitorii condeiului“, Huhulescu cerând sprijinul presei pentru promovarea raportului său, astfel încât „municipiul Constanţa să devină cu un minut mai devreme oraşul pe care îl visăm cu toţii“.
 
Redăm, în cele ce urmează, ultimele paragrafe din partea dedicată „Necesitatea lurcrărilor și finanțarea lor“, precum și concluzile acestuia, din cel de-al treilea capitol al lucrării:
 
„Cea mai principală lucrare edilitară a cărei transformare în fapt a început prin construirea digului de la capătul străzei Lahovary, este consolidarea malurilor mărei de la cercul militar (fostul Hotel Carol) până la plaja Mamaia.
 
Necesitatea şi urgenţa acestei lucrări nu admite nici o discuţiune dacă nu dorim să ne trezim într'o bună zi cu noui şi dezastruoase surpări de teren din trupul Constanţei.
 
Finanţarea acestor mari lucrări pe cari sperăm să le ducem la bun sfârşit este în parte asigurată prin taxele pe care municipiul le încasează la exportul produselor petrolifere prin acest port, taxe aprobate prin legea votată de actualul parlament şi care vă aduce municipiului un venit anual de cca. 80 milioane fără a se împovăra cetăţenii oraşului cu noi biruri şi taxe.
 
Iată pentru ce trebue să luptăm pe toate căile pentru apărarea suscitatei legiuiri cu ajutorul căreia se vor rezolva atâtea importante probleme urbanistice şi edilitare ale constanţei care, înzestrată şi transformată astfel, îşi va merita atunci pe drept cuvânt titlul pretenţios de mărgaritar al mării negre.
 
Aşa o dorim noi, aşa o doreşte M. S. Regele Carol al ll-lea, care a luat sub aripa sa ocrotitoare acest frumos oraş de la mare! Aşa să ne ajute Dumnezeu!
 
Nu pot să sfârşesc acest succint raport fără să nu fac un apel călduros la toţi slujitorii condeiului din toată ţara, adunaţi aci la Constanţa într'un congres aşa de impunător, să se facă ecoul tuturor nevoilor primului nostru oraş de port şi astăzi, ca şi în trecut, să onoreze aceste nevoi cu toată atenţiunea, fiind încrezători că vor face o operă nu numai de interes local, ci una de interes general, ajutând cu marile lor resurse de talent, ca municipiul Constanţa să devină cu un minut mai devreme oraşul pe care îl visăm cu toţii“.

Va urma.
 
 
Sursă foto: „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu
 
Citește și:


#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit

#Dobrogea145:Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Tomis

#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Tomis și istoriile sale milenare (galerie foto+video)

#DobrogeaDigitală: Publius Ovidius Naso, „parte organică a conștiinței noastre”

Legendele Dobrogei antice (II) - Mitul fondator al Cetăţii Tomis (galerie foto)

Dobrogea în izvoare geografice şi cartografice - Antichitate (II): „Pontul are adăposturi şi culcuşuri bine hărăzite de natură“

#DobrogeaDigitală: O călătorie în timp - orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (I). Necesitatea unei reconstituiri istorice

#citeşteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii

#citeșteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi

#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje: Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877

#citeșteDobrogea: Dobrogea după 1877, văzută prin ochii contemporanilor

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari