Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:42 27 05 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „În filosofia lui Kant, găsim două elemente fundamentale - unul idealist și altul realist“

ro

27 Jan, 2022 00:00 2720 Marime text

 
 
  • George G. Antonescu a fost un pedagog român care a trăit între 1882 – 1953 și a predat la Universitatea din București. O bună vreme a fost și director al Institutului Pedagogic Român.
 
 
Volumul „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“  este semnată de George G. Antonescu (n. 1882 – d. 1953), pedagog român, profesor de pedagogie la Universitatea din Bucureşti şi director al Institutului Pedagogic Român. Autorul a publicat cartea în anul 1927 la editura „Casei Școalelor“.
 
În cele 540 de pagini sunt tratate subiecte de maximum interes pentru domeniul pedagogiei, semnatarul cărții abordând diferite problematici, plecând de la începuturile istorice ale pedagogiei și ajungând la stadiul acesteia din anul 1927. Antonescu creionează ideea principală pe granița dintre „pedagogia veche“ și „pedagogia modernă“.
 
„Convinşi prin urmare de faptul că pedagogia prezentului este o desvoltare evolutivă a celei din trecut şi de acela că în pedagogie trebuie să luptăm pentru progres şi evoluţie, dar în acelaş timp contra pornirilor revoluţionare, facem în lucrarea de faţă - pe baza diferitelor sisteme pedagogice, aparţinând secolelor XVII, XVIII şi XIX - expunerea critică a doctrinelor fundamentale ale pedagogiei moderne, cari, pe deoparte au sintetizat diversele tendinţe pedagogice şi filosofice ale timpului, în care s’au produs, iar pe dealta, au deschis perspective largi şi luminoase gândirii pedagogice ulterioare şi au exercitat o influenţă hotărîtoare asupra mişcării pedagogice a timpului nostrum“, se punctează în începutul cărții.
 
Cartea este structurată în zece mari capitole după cum urmează:
I.Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne
II.Filosofia şi pedagogia Iui John Cocke
III.Filosofia şi pedagogia Iui I. A. Comenius
IV.Filosofia şi pedagogia lui J. J. Rousseau. Filantropinismul .
V. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant
VI. Schiller. Educaţia estetică în legătură cu cea morală
VII. Goethe. Idealul său pedagogic
VIII. Filosofia şi pedagogia lui I. H. Pestalozzi. Diesterweg Frobel
IX. Filosofia şi pedagogia Iui I. F. Herbart. Urmaşii Iui Herbart
X. Filosofia şi pedagogia lui Herbert Spencer
 


IX. Filosofia şi pedagogia Iui I. F. Herbart. Urmaşii Iui Herbart
 
„Deşi Pestalozzi ne-a lăsat o sumă de principii admise definitiv de ştiinja pedagogiei, Ie lipsi întrucâtva justificarea ştiinţifică, din punct de vedere al fondului, şi sisteinatizarea, din punct de vedere al formei.

I. Fr. Herbart împlineşte aceste lipsuri printr’un sistem de pedagogie bine închegat, la baza căruia pune un sistem filosofic (îh special psihologia şi etica). Nu trebue să cădem însă în greşala, pe care o fac unii adeseori de a crede că Herbart a procedat numai pe cale deductivă la stabilirea principiilor sale pedagogice.

Găsim, într’adevăr, multe deducţii, în special în domeniul psihologiei şi eticei, dar multe din ideile sale pedagogice au fost supuse controlului experienţei sau chiar derivate din experienţă, deoarece Herbart a fost şi pedagog practician: a educat copiii unui baron elveţian, Steiger, notându-şi toate observările făcute cu prilejul educării lor; a vizitat pe Pestalozzi la Burgdorf; a înfiinţat un seminar pedagogic la Universitatea din Konigsberg, unde eră profesor de pedagogie. Toate aceste experienţe i-au servit drept bază pentru inducţii, aşa încât nu întreg sistemul său pedagogic e construit deductiv.

Herbart s’a născut la 4 Mai 1776, în oraşul Oldenburg din Germania. Tatăl său eră magistrat. Educaţia i-a făcut-o mai mult mamă-sa, o femeie foarte energică. Instrucţia elementară a primit-o dela pastorul UIze, care i-a dat şi oarecare cultură filosofică. Pastorul tllze spune că tânărul Herbart eră dotat cu precizie şi sistemă în gândire; se interesă foarte mult de problemele filosofice şi 421 a vârsta de 14 ani a scris «Câte-va cuvinte supra teoriei libertăţii voinţei». S’a ocupat şi de muzică, făcând unele încercări de compoziţie; cultura muzicală l-a ajutat în stabilirea principiilor sale estetice şi psihologice.
 
[…]
 
„Toată filosofia modernă e dominată de filosofia lui Kant. La el găsim sintetizate sistemele anterioare ale filosofiei moderne.
Ia domeniul teoriei cunoaşterii, atât curentul empirist — reprezentat de Bacon, Locke, Hiime — cât şi cel raţionalist — reprezentat de Descartes, Leibniz — sunt sintetizate în concepţia criticistă a lui Kant.

In metafizică, găsim de asemenea legătura dintre obiectivism şi subiectivism (Berkeley) în sistemul subiectiv- obiectiV al lui Kant.
La urmaşii lui Kant, s’ar părea .că-această sinteză se desface din nou în elementele ei componente şi dă naştere întregei filosofii post-kantiene.

În filosofia lui Kant, găsim două elemente fundamentale: unul idealist, reprezentat prin formele apriorice, spațiul şi timpul în domeniul sensibilităţii şi categoriile logice în domeniul intelectului şi altul realist care este «lucrul în sine». Cunoştinţa nu e posibilă decât prin conlucrarea acestor două elemente. In filosofia postkantiană, desbinându-se aceste elemente, se produc trei mari curente filosofice:

1) Curentul idealist, reprezentat prin Fichle; (idealismul subiectiv), Schelling (idealismul obiectiv) şi Hegel (idealismul absolut);

2) Curentul realist, reprezentat prin Herbart;

3) Curentul ideal-realist, care caută reîmpăcarea celor două elemente, reprezentat în prijnul rând prin Schopenhauer.“
 
 
 
Sursa foto: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“ de George G. Antonescu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „La sfârșitul secolului al-XVIII-lea și începutul secolului al-XIX-lea, teologia nu se mulţumea numai cu revelaţia divină, ci voia să facă şi demonstraţie logică...“
 
#DobrogeaDigitală: «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»
 
#DobrogeaDigitală: „Nu putem trece, fără nici o mijlocire, dela atmosfera caldă a sentimentelor şi înclinaţiilor la atmosfera rece a raţiunii pure a datoriei absolute, a imperativului categoric“
 
#DobrogeaDigitală: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant

#DobrogeaDigitală: Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne

 
Urmareste-ne pe Google News

Comentarii








Cele mai recente postari