Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
01:04 28 05 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală «Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om»

ro

18 Jan, 2022 00:00 1790 Marime text

 

 
  • George G. Antonescu a fost un pedagog român care a trăit între 1882 – 1953 și a predat la Universitatea din București. O bună vreme a fost și director al Institutului Pedagogic Român.
 
Volumul „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“  este semnată de George G. Antonescu (n. 1882 – d. 1953), pedagog român, profesor de pedagogie la Universitatea din Bucureşti şi director al Institutului Pedagogic Român. Autorul a publicat cartea în anul 1927 la editura „Casei Școalelor“.
 


În cele 540 de pagini sunt tratate subiecte de maximum interes pentru domeniul pedagogiei, semnatarul cărții abordând diferite problematici, plecând de la începuturile istorice ale pedagogiei și ajungând la stadiul acesteia din anul 1927. Antonescu creionează ideea principală pe granița dintre „pedagogia veche“ și „pedagogia modernă“.
 
„Convinşi prin urmare de faptul că pedagogia prezentului este o desvoltare evolutivă a celei din trecut şi de acela că în pedagogie trebuie să luptăm pentru progres şi evoluţie, dar în acelaş timp contra pornirilor revoluţionare, facem în lucrarea de faţă - pe baza diferitelor sisteme pedagogice, aparţinând secolelor XVII, XVIII şi XIX - expunerea critică a doctrinelor fundamentale ale pedagogiei moderne, cari, pe deoparte au sintetizat diversele tendinţe pedagogice şi filosofice ale timpului, în care s’au produs, iar pe dealta, au deschis perspective largi şi luminoase gândirii pedagogice ulterioare şi au exercitat o influenţă hotărîtoare asupra mişcării pedagogice a timpului nostrum“, se punctează în începutul cărții.
 
Cartea este structurată în zece mari capitole după cum urmează:
I.Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne
II.Filosofia şi pedagogia Iui John Cocke
III.Filosofia şi pedagogia Iui I. A. Comenius
IV.Filosofia şi pedagogia lui J. J. Rousseau. Filantropinismul .
V. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant
VI. Schiller. Educaţia estetică în legătură cu cea morală
VII. Goethe. Idealul său pedagogic
VIII. Filosofia şi pedagogia lui I. H. Pestalozzi. Diesterweg Frobel
IX. Filosofia şi pedagogia Iui I. F. Herbart. Urmaşii Iui Herbart
X. Filosofia şi pedagogia lui Herbert Spencer
 
VII. Goethe. Idealul său pedagogic

„Conflictul moral dintre simţuri şi raţiune, dintre înclinaţii personale şi datorie îl rezolvă Kant în favoarea raţiunii, excluzând sensibilitatea din domeniul moralităţii: un act de voinţă nu poate fi considerat ca moral,  decât  în cazul când e determinat numai de legea morală, deci fără intervenţia vreunei înclinaţii personale.  Acest rigorism al moralei kantiene au căutat să-l învingă Schiller şi Goethe, punând în legătură cei doi factori, stabilind armonie între elementele, cari determină activitatea noastră.

Omul empiric şi cel rațional nu mai sunt considerați ca două entități opuse, ci ca formând o unitate armonică. Armonia însă este relativă la Schiller, absolută la Qoethe. Primul admite acele motive empirice, cari nu se opun legii raționale, ci sunt supuse acesteia; le exclude însă pe cele, cari ar indica voinței o direcție diferită de aceea indicată de raţiune.

Schiller subordonează, prin urmare sensibilitatea raţiunii; el recunoaşte preponderenţa elementului raţional şi prin aceasta, deşi temperează rigorismul «imperativului categoric» (care exclude cu totul motivarea empirică), totuşi nu-l învinge. Prin urmare, dualismul dintre sensibilitate şi raţiune, dintre subiectivitatea naturală şi legea morală obiectivă este rezolvat, atât de Kant cât şi de Schiller, în favoarea elementului raţional.

Goethe admite armonia absolută între elementele, cari compun fiinţa umană, deci şi între raţiune şi simţuri, între moralitate şi sensibilitate. Dacă la Schiller elementele subiective sunt puse în serviciul raţiunii, la Goethe, cei doi factori stau alături. Dualismul dintre subiect şi obiect, formă şi materie, natură şi spirit, simţuri şi raţiune, îl înlocueşte Goethe printr’o unitate absolută, printr’o armonie perfectă.

Dacă maximum de desvoltare al omului — idealul umanităţii—e, după Kant, moralitatea, după Goethe, el constă în desvoltarea desăvârşită a tuturor dispoziţiilor, pe cari natura le-a dăruit omului; moralitatea nu e decât una din acele dispoziţii, ce trebuesc desvoltate armonic. Idealul pedagogic al lui Goethe este maximum de desvoltare totală şi armonică a fiinţei omeneşti. El ajunge astfel la o stare supra-morală, căci moralitatea nu reprezintă factorul suprem, ci unul dintre factorii importanţi.

Pentru Kant, şi Schiller, scopul final e omul moral, pentru Goethe unitatea armonică a existenței. Datoria educatorului este de a căuta să cunoască diferitele forțe, de cari dispune individul, a le desvolta în direcția indicată de însă-şi natura individuală şi a le contopi într’o unitate.

«Fiecare însuşire e importantă şi trebue să fie desvoltată. Dacă unul favorizează numai frumosul, altul numai utilul, amândoi, împreună, abea compun un om».

   
 
Sursa foto: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“ de George G. Antonescu
 
Dacă, în urmă cu 123 de ani, pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, printr-o onorantă coincidență, pe 23 noiembrie 2017, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Nu putem trece, fără nici o mijlocire, dela atmosfera caldă a sentimentelor şi înclinaţiilor la atmosfera rece a raţiunii pure a datoriei absolute, a imperativului categoric“
 
#DobrogeaDigitală: „Istoria Pedagogiei. Doctrinele fundamentale ale pedagogiei moderne“. Filosofia şi pedagogia lui I. Kant

#DobrogeaDigitală: Factorii culturali, determinanţi ai doctrinelor pedagogiei moderne
 
#DobrogeaDigitală: „Ştiinţa, ca şi arta, se serveşte de percepţie şi raţiune, religia de revelaţie.“
 
 
Urmareste-ne pe Google News

Comentarii








Cele mai recente postari