Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
21:31 26 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea românească”, de Elsa și G.Dimitriu Serea „Dobrogea este fereastra pe unde se aeriseşte cuprinsul ţării”

ro

15 Sep, 2020 00:00 1559 Marime text
În volumul „Dobrogea românească”, o antologie de texte alcătuită de Elsa și G.Dimitriu Serea, unul dintre materialele care ne-a atras atenția și pe care l-am mai semnalat în comentariile noastre, este cel semnat de Ion Simionescu. 
 
Savantul ieșean, academician, geolog, palentolog, dar și un pic poet, a alcătuit o imagine cuprinzătoare și pitorească, un adevărat imn adus acestui pământ binecuvântat, trecând în revistă frumusețile naturale ale Dobrogei, subliniind complexitatea și specificul unic al tărâmului dintre Dunăre și mare.
 
Cu o metaforă memorabilă, autorul compară provincia noastră cu o minunată fereastră deschisă spre lume, fără de care țara nu ar putea respira aer proaspăt, nu ar putea cunoaște armonia desăvârșită între cer şi pământ, uscat şi ape.
 
 
„Dunărea încinge Dobrogea din două părţi, un brâu de necontenită verdeaţă în viaţă plină. Un contrast isbitor te surprinde după ce străbaţi în toiul verii stepa dobrogeană. Aiuns pe stăval de Hârşova, înainte se desfăşoară „Raiul Păsărilor" cum a numit Balta Brăilei un cercetător vienez, care a publicat un album bogat în sceneriile vieții păsărilor din Bălți, de la bâtlanul alb ca zăpada, cormoranul ca tăciunele, pelicanul nesăţios, până la bâtlanul pitic purpuriu ori auşelul, meşter în clădirea cuibului ca de pâslă. Verdele arborilor din baltă arată viaţa deplină în contrast cu stepa încenuşată. 
D'apoi când urci dealul Beştepe de lângă Tulcea şi ai înainte întinsul Deltei, pământ nou format, cu întinsul verde al plaurului, împletit din papură, pe care stau asvârlite ca cioburile de oglinzi lacurile şi canalele dintre braţele Dunărei. Linia profilului e netedă. Rar când grindurile, praguri de nisip, o înalţă din loc în loc. Pe unul' din ele, lângă Sulina, s'a păstrat pădurea de la Letea. Curpenii, hămeiul şi viţa sălbatecă, ce se ridică până 'n vârful raniurilor, asemenea lianelor din pădurile tropicale. 
Apă, papură, sălcii formează un cadru de viaţă galgâietoare, în care trăeşte lumea nebănuit de variată animalelor de baltă, îndeosebi a păsărilor, primăvara şi toamna, mai bogate ca variaţie decât acele din Delta Nilului. 
Ţărmul marin al Dobrogei, prezintă alte particularităti deosebite, în legătură cu constituția geologică a pământului ei. 
Până la Constanţa ţărmul este jos, căci este nou. Dunărea aducând nămol, cată să umple golful de odinioară ce ajungea după unii până la Galaţi, mai sigur însă că în vremurile protoistorice ocupă măcar locul lacului Raselm de azi, formând vechiul Halmyris, cu ţărmul numai cetăţi, din care Histria e cea mai cunoscută. 
Dela Constanţa încep să apară stâncile din ţărm, valurile se învolbură, le lovesc cu furie; jocul naște variaţii de forme, de culori. Vegetaţiunea se schimbă, căci boarea caldă mediterană ajunge până prin sudul Dobrogei. 
Dela Constanţa ţărmul este abrupt; rar sunt crestături cu plaja ca la Mamaia. Cea mai frumoasă este aceea dela Mangalia. De aici sceneriile se înteţesc, spre a ajunge cu maximul lor de atracţiune în preajma sălbatecei îngrămădiri de stânci rosii de la Surtuchioi sau a micii peninsule dela Caliacra. 
Dobrogea este trunchiul prin care seva rădăcinilor răsfirate în întinsa stepă eurasiatică trecea spre cununa frunzelor şi a roadelor desfăşurate în sudul Europei, era puntea, pe unde, mai ales iarna, veacuri peste veacuri, nu mai contenea furnicarul omenesc. Urmele acestui du-te vin-o de noroade diferite, din diferite vremuri şi în împrejurări istorice deosebite, s'au păstrat până azi. Aşa se lămureşte impestriţăturile etnice de diferite naturi, ruşi, cazaci, bulgari, turci, tătari, găgăuţi, asvârliţi pe câmpul ca de flori al etnicului românesc, urmașii legionarilor romani sau mocanii transilvăneni care a întărit românismul din veacuri departe. 
De trecut se leagă prezentul : prin aceasta zilele de mâine. Dobrogea cu Gurile Dunării si Portul Constanta, este fereastra pe unde se aeriseşte cuprinsul ţării, altfel o clădire bogată dar izolată, în care s'ar întinde mucegaiul grânelor putrezite.
Fără Dobrogea ne-am înăbuşi în săul nostru. Ea e prietenia cu lumea depărtată. Drumului dela Nord la Sud din vechime s'a substituit cel dela Apus spre Răsărit. Puntea de ghiaţă despre care spunea Ovidiu că treceau neamurile străvechi am înlocuit-o prin cea trainică o podoabă a civilizaţiei care îndreaptă mişcarea spre Constanţa. Am aşternut punte peste adâncul apei şi am creiat o poartă nouă nu mai putin importantă chiar în viitorul economic al Europei: Dobrogea a fost a noastră. 
Glasul vechiul Traci și Romani, titulatura lui Mircea ne amintesc mereu. Fondul curat românesc ca şi descălitorii ciobani din vârful munţilor, ne repetă într'una. Sângele celor căzuţi la Plevna o întăreşte în conştiinţă. 
Dobrogea trebue să rămâie veşnic a noastră. 
Prin munca, prin dragostea în care vom învălui oamenii şi locurile din ea, rezonanţa glasului străbun trebue mărită, pentruca ea să se păstreze totdeauna. Aceasta este datoria sfântă, mai ales azi, a tuturora faţă de Dobrogea.”
 
#citeşte mai departe în „Dobrogea românească”
#„Dobrogea românească”
#Autori Elsa și G.Dimitriu Serea
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța
 
 
Citește și:
 
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari