Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
01:13 22 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Dobrogea în perioada dominației romane - „Împăratul Iustinian întări frontiera imperiului la Dunăre cu numeroase cetăţi“

ro

11 Jul, 2024 10:40 610 Marime text
Cetatea Histria. Sursă foto: ZIUA de Constanța
  • Volumul cuprinde trei părţi. Prima prezintă date geografice şi istorice, a doua parte se axează pe etnografie şi toponimie, iar ultima parte este destinată concluziilor. La final poate fi studiată o impresionantă hartă a Dobrogei, cu localităţile şi denumirile de la vremea respectivă. 

În anul 1913 apare lucrarea „Dobrogea. Schiță geografică-istorică“, la Tipografia Curţii Regale F. Gobl FII. Volumul, interesant și prin absența semnăturii autorului, surprinde repere importante din istoria Dobrogei. De altfel, detaliile istorice îmbinate cu precizia geografică formează un portret complex al Constanţei şi al Dobrogei de început de secol XX.
 
Volumul cuprinde trei părţi. Prima prezintă date geografice şi istorice, a doua parte se axează pe etnografie şi toponimie, iar ultima parte este destinată concluziilor. La final poate fi studiată o impresionantă hartă a Dobrogei, cu localităţile şi denumirile de la vremea respectivă.
 
Fiecare dintre cele trei părți este structurată în mai multe capitole. Bunăoară, prima parte cuprinde următoarele capitole: Date geografice, Date istorice, cu subcapitolele: Dobrogea în antichitate, Dobrogea pe timpul dominaţiunei romane, Dobrogea de la năvălirea Slavilor şi Bulgarilor până la dominaţia turcească, Întemeierea principatelor române. Năvălirea Turcilor. Stăpânirea voievozilor asupra Dobrogei. Dominaţiunea turcească.
 
În cea de-a doua parte, lucrarea prezintă două capitole: Diferite populaţiuni şi vechimea lor în Dobrogea şi Denumirile elementelor geografice în Dobrogea. Ultima parte cuprinde un rezumat şi concluzii.
 
Primele paragrafe din prima parte „Date geografice“ abordează limitele teritoriale, alături de împărțirea geografică a regiunii. Lucrarea adaugă diferite informații, spre exemplu cu referire la tipul solului din anumite zone.
 
Următoarea secțiune este dedicată prezentării istorice din perioada antichității. Menționăm, însă, că informațiile din lucrare se raportează la bibliografia și descoperirile istorice până în anul 1913, anul publicării lucrării. Pentru un tablou istoric mai cuprinzător sunt disponibile în Biblioteca ZIUA de Constanța o serie de articole dedicate acestei perioade.
 
Lucrarea prezintă cronologic tabloul istoric în secțiunea „Dobrogea pe timpul dominațiunei romane“, cuprinzând următoarele rubrici: „Imperiul Român“, „Năvălirile barbarilor. Imperiul Român de Răsărit“, Cum se numea Dobrogea în anticitate și pe timpul dominațiunei romane; limitele ei“.
 
Rubrica dedicată „Imperiului Roman“ prezintă evoluția dominației romane în Dobrogea, reliefând etapele romane cuceririlor romane. Urmează „Năvălirile barbarilor. Imperiul Roman de Răsărit“, din care aflăm despre luptele duse cu triburile barbare, implicația activă a romanilor în reconstruire și apărare etc.
 
Redăm în cele ce urmează secțiunea din lucrare intitulată „Năvălirile barbarilor. Imperiul Roman de Răsărit “:
 
„Atacată şi cuprinsă de barbari, Dacia la anul 271 încetează a mai fi provincie romană. Legiunile şi dregătoriile retrăgându-se pe dreapta Dunării, acest fluviu devine frontiera imperiului, în această parte. Primul popor barbar care a păşit peste noua graniţă romană (Dunărea) au fost Goţii, cari atacă Dobrogea din două părţi, pe la gurile Dunării şi pe la ţărmul nordic al Mării Negre.
 
Pe la 238 ei cuprind cetatea Istropolis, dar pela 270 fiind bătuţi de Claudiu al II-lea în Moesia, simt respinşi peste Dunăre. Sub Diocleţian (248-305) Imperiul Roman se împarte administrativ mai întâi în două şi apoi în patru părţi.
 
Dobrogea, cu capitala Tomi, făcea parte din Diocesa Tracică a Prefecturii Orientului. Sub Constantin cel Mare (305-332) năvălesc în Dobrogea Sarmaţii, cari se răsboiesc mai întâiu cu triburile localnice de Geţi. Constantin îi alungă şi restabileşte din nou ordinea în Dobrogea, pe dare o organizează ca provincie separată, aşezând un Episcopat la Tomi.
 
Toate cetăţile şi întăririle romane distruse de barbari fură reconstruite. La anul 375 năvăliind Hunii asupra Goţilor din Dacia, o parte a Goţilor fu primită de Impăratul Valens şi aşezată în Moesia inferioară (inclusiv Dobrogea), dar nemulţumiţi de aceste părţi Goţii s'au revoltat.  
 
Impăratul Theodosiu (379-395), le îngădui atunci a merge în Tracia de miază zi. După moartea lui Theodosiu Imperiul Roman se desface în Imperiul Roman de Apus şi Imperiul Roman de Răsărit. Pe la 433 Hunii., oprindu-se între Tisa şi Dunărea de mijloc, constituesc acolo un puternic regat sub Atila, care atacă şi supune mai multe popoare vecine.
 
La 447 aceşti barbari devastează Constanţa. Murind Atila, Imperiul Hunilor fu distrus de Gepizi. Hernach, fiu al lui Atila, obţine pentru poporul hun pământuri în Dobrogea. Odată cu Hunii obţinură pământuri în Dobrogea şi Alanii.
 
Împăratul Iustinian (527-565) întări frontiera imperiului la Dunăre cu numeroase cetăţi. Acele întăriri însă oricât de tari au fost, n'au putut suplini vitejia legiunilor romane de altă dată şi cu toate sforţările făcute, Bizantinii fură siliţi a-şi îngusta de multe ori limitele imperiului, când torente nouă de barbarii Slavii, Avarii, Bulgarii, veniră să sguduie iarăşi acest hărţuit imperiu.
 
Ultimul popor năvălitor Turcii, după cum voţi vedea mai departe, dau Imperiului Bizantin ultima lovitură, nimicindu-l pentru totdeauna“.

Va urma.
 

Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: Dobrogea în antichitate - „Au venit aci şi diferiţi colonişti greci, dintre cari cei dintâi sunt Milesienii“

#DobrogeaDigitală: Considerațiuni generale asupra stării Dobrogei din 1879 - „Este foarte de temut ca o mare parte să se decidă a părăsi acestă țară“


 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari