Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
12:31 21 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Dobrogea în antichitate - „Au venit aci şi diferiţi colonişti greci, dintre cari cei dintâi sunt Milesienii“

ro

09 Jul, 2024 17:00 868 Marime text
Cetatea Histria. Sursă foto: ZIUA de Constanța
  • Volumul cuprinde trei părţi. Prima prezintă date geografice şi istorice, a doua parte se axează pe etnografie şi toponimie, iar ultima parte este destinată concluziilor. La final poate fi studiată o impresionantă hartă a Dobrogei, cu localităţile şi denumirile de la vremea respectivă. 

În anul 1913, apare lucrarea „Dobrogea. Schiță geografică-istorică“, la Tipografia Curţii Regale F. Gobl FII. Volumul, interesant și prin absența semnăturii autorului, surprinde repere importante din istoria Dobrogei. De altfel, detaliile istorice îmbinate cu precizia geografică formează un portret complex al Constanţei şi al Dobrogei de început de secol XX.
 
Volumul cuprinde trei părţi. Prima prezintă date geografice şi istorice, a doua parte se axează pe etnografie şi toponimie, iar ultima parte este destinată concluziilor. La final poate fi studiată o impresionantă hartă a Dobrogei, cu localităţile şi denumirile de la vremea respectivă.
 
Fiecare dintre cele trei părți este structurată în mai multe capitole. Bunăoară, prima parte cuprinde următoarele capitole: Date geografice, Date istorice, cu subcapitolele: Dobrogea în antichitate, Dobrogea pe timpul dominaţiunei romane, Dobrogea de la năvălirea Slavilor şi Bulgarilor până la dominaţia turcească, Întemeierea principatelor române. Năvălirea Turcilor. Stăpânirea voievozilor asupra Dobrogei. Dominaţiunea turcească.
 
În cea de-a doua parte, lucrarea prezintă două capitole: Diferite populaţiuni şi vechimea lor în Dobrogea şi Denumirile elementelor geografice în Dobrogea. Ultima parte cuprinde un rezumat şi concluzii.
 



Primele paragrafe din prima parte „Date geografice“ abordează limitele teritoriale, alături de împărțirea geografică a regiunii. Lucrarea adaugă diferite informații, spre exemplu cu referire la tipul solului din anumite zone.
 
Următoarea secțiune este dedicată prezentării istorice din perioada antichității. Menționăm, însă, că informațiile din lucrare se raportează la bibliografia și descoperirile istorice până în anul 1913, anul publicării lucrării. Pentru un tablou istoric mai cuprinzător sunt disponibile în Biblioteca ZIUA de Constanța o serie de articole dedicate acestei perioade.
 
Redăm în cele ce urmează secțiunea din lucrare intitulată „Dobrogea în antichitate“:
 
„Cunoştinţele vechi asupra Dobrogei, cele mai sigure, încep în prima jumătate a secolului al V-lea înainte de Chr. După Herodot (484-425 înainte de Chr.) 1 ) şi Thucidyde (471-400 înainte e Chr.). Această provincie a fost locuită pe acea vreme de Geţi, cari de sigur se găsiau aci cu mult mai înainte, căci Homer, care a trăit în secolul al X-lea înainte de Chr., spune că ţărmul Pontului până la Istru (Dunărea) era ocupat şi mai înaintea timpurilor sale, de triburi tracice care vorbeau o limbă comună.
 
Or, se ştie că poporul get era de origină tracică, înrudit cu Odrissii, Dacii, Peucii, etc., cu cari vorbiau aceiaşi limbă, aveau acelaşi port şi cam aceleaşi obiceiuri. Între secolele VI şi VII î. chr. au venit aci şi diferiţi colonişti greci, dintre cari cei dintâiu cari locuiesc coastele Pontului, întinzându-se apoi treptat şi pe malurile Istrului, sunt Milesienii.
 
Istros sau Istropolis, Tomis (Constanţa de astăzi) Kallatis (Mangalia actuală), Heraclea şi Bizone (Kavarna), Dionisopolis (vechiul Kruni), azi Baltschik toate la ţărmul Mării, precum şi Aegissos (Tulcea), Axiopolis (sud Cernavoda) etc., pe Dunăre, au fost porturi întemeiate de Greci.
 
În a doua jumătate a secolului al V-lea înainte de Chr. Odryssi, supunând şi tribul Geţilor, formează împreună cu ei un stat foarte puternic, din Valea Maritzei până la gurile Dunării. Deosebit de Geţi au mai vieţuit în această parte Bastarnii (d'asupra Deltei Dunării în partea despre Prut), Peucii (în deltă), Troglodiţii (în cotul Dunării dintre Măcin şi Tulcea), Tribalii (pe lângă Dunăre) etc.
 
Toate aceste triburi în a doua jumătate a secolului al IV-lea înainte de Chr. sunt supuse de noul şi puternicul regat al Macedonenilor, sub Filip al II-lea (359 - 336), Alexandru cel Mare (336 - 301) şi Lysymach (301-281) a.Chr.
 
În această perioadă de timp Dacii, consingenii Geţilor, întemeiase pe stânga Dunării un mare şi puternic stat. Din veacul al II-lea î. Chr. şi până la începutul veacului I d. Chr., cât durară răsboaiele dintre Macedonia şi Republica Romană, triburile trace de la gurile Istrului, au luat de mai multe ori parte, ca aliate regilor macedoneni; dar la anul 71 î. Chr.
 
Licinus Luculus, învingând pe Odryssi, supune şi pe Geţi şi odată cu ei întinde dominaţiunea romană şi asupra oraşelor Callatis, Tomis, Istros“.


Va urma.
  Citește și:

#DobrogeaDigitală: Dobrogea în anul 1913 - „Liniile de cale ferată vor complecta un sistem de comunicaţiuni menit să ajute la deplină desvoltare a acestei provincii“

O bătălie uitată: Distrugerea armatei lui Zopyrion, generalul lui Alexandru cel Mare
 

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari