Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
19:01 24 07 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală Dobrogea în anul 1913 - „Liniile de cale ferată vor complecta un sistem de comunicaţiuni menit să ajute la deplină desvoltare a acestei provincii“

ro

08 Jul, 2024 17:00 772 Marime text
  • Volumul cuprinde trei părţi. Prima prezintă date geografice şi istorice, a doua parte se axează pe etnografie şi toponimie, iar ultima parte este destinată concluziilor. La final poate fi studiată o impresionantă hartă a Dobrogei, cu localităţile şi denumirile de la vremea respectivă. 

În anul 1913 apare lucrarea „Dobrogea. Schiță geografică-istorică“, la Tipografia Curţii Regale F. Gobl FII. Volumul, interesant și prin absența semnăturii autorului, surprinde repere importante din istoria Dobrogei. De altfel, detaliile istorice îmbinate cu precizia geografică formează un portret complex al Constanţei şi al Dobrogei de început de secol XX.
 
Volumul cuprinde trei părţi. Prima prezintă date geografice şi istorice, a doua parte se axează pe etnografie şi toponimie, iar ultima parte este destinată concluziilor. La final poate fi studiată o impresionantă hartă a Dobrogei, cu localităţile şi denumirile de la vremea respectivă.
 
Fiecare dintre cele trei părți este structurată în mai multe capitole. Bunăoară, prima parte cuprinde următoarele capitole: Date geografice, Date istorice, cu subcapitolele: Dobrogea în antichitate, Dobrogea pe timpul dominaţiunei romane, Dobrogea de la năvălirea Slavilor şi Bulgarilor până la dominaţia turcească, Întemeierea principatelor române. Năvălirea Turcilor. Stăpânirea voievozilor asupra Dobrogei. Dominaţiunea turcească.
 
În cea de-a doua parte, lucrarea prezintă două capitole: Diferite populaţiuni şi vechimea lor în Dobrogea şi Denumirile elementelor geografice în Dobrogea. Ultima parte cuprinde un rezumat şi concluzii.
 


Revenind la prima parte, cea dedicată prezentării istorice și geografice a Dobrogei, redăm în cele ce urmează primul capitol integrat în aceasta, anume „Date geografice“. Menționăm însă că anumite informații, spre pildă unele distanțe sau unele limite teritoriale, nu pot fi redate, din pricina neclarității lor din lucrare.
 
Primele paragrafe abordează limitele teritoriale, alături de împărțirea geografică a regiunii. Lucrarea adaugă diferite informații, spre exemplu cu referire la tipul solului din anumite zone:
 
„Sub numele Dobrogea se înţelege, de la 1878 încoace, partea de teritoriu dată României prin Congresul de la Berlin, în acel an; teritoriu cuprins între cursul de jos al Dunării, Marea Neagră şi o linie convenţională, pe care o Comisiune internaţională indicată de Congres a fixat-o ca frontieră de sud-vest a Dobrogei (despre Bulgaria).
[…]
Suprafaţa Dobrogei atinge cifra de 15.600 klm., iar populaţiunea sa după ultima numărătoare (1912) este de 390.439. Solul Dobrogei este înclinat în general de la nord la sud şi de la vest spre est. Malul drept al Dunărei comandă pe cel stâng.
 
Prin valea centrală Carasu, Dobrogea se împarte în două regiuni cu caractere geografice simţitor deosebite: partea de la nord este muntoasă şi deluroasă. Înălţimea dealurilor, adâncimea văilor şi direcţiunea lor dau regiunei un caracter frământat. Cursurile de apă sunt relativ numeroase şi au oarecare volum.
 
Partea de la sudul văei Carasu are dealuri mai mici; văile, pe alocurea destul de adânci, au maluri repezi şi chiar escarpate. Cursuri de apă puţine, mai mult scurgeri temporale.
 
Malul drept al Dunărei în multe părţi fiind mâncat, formează numeroase bălţi, care pe timpul creşterilor apelor Dunării, fac comunicațiunea pe acest mal foarte anevoioasă şi uneori imposibilă. Malul Mării Negre, cu deosebire în partea de la nordul văei Carasu, prezintă numeroase şi mari lacuri cari îngustează mult terenul dintre Dunăre şi Mare. Regiunea şesului este reprezentată numai în Deltă şi puţin împrejurul unor lacuri“.
 
Despre temperatura medie a Dobrogei aflăm că, la acea vreme, era de 11 grade Celsius. Sunt alăturate date despre infrastructura „comunicațiilor“, spre pildă șoselele, drumuri etc.
 
„Temperatura medie a Dobrogei este mai ridicată decât în restul ţării (11°), dar apropierea Mării face ca în Dobrogea să nu fie nici ierni prea aspre, nici veri excesiv de calde. Sub raportul comunicaţiunilor Dobrogea este astăzi înzestrată cu o reţea bogată de şosele (847 klm.) şi drumuri cari, graţie şi naturii tare a solului, se prezintă în bune condiţiuni.
 
Liniile de cale ferată începute, şi acele proectate, precum şi legarea lor cu artera principală Cernavoda-Constanţa, care actualmente se dublează, vor complecta un sistem de comunicaţiuni menit să ajute la deplină desvoltare a acestei provincii şi la strânsa ei legare cu restul ţării“.
 
În ceea ce privește calitatea solului, aflăm că, în genere, ea este influențată negativ de clima uscată a Dobrogei.
 
„Productivitatea soiului este influenţată defavorabil de clima în general uscată a Dobrogei, afară de părţile din apropierea Mărei, a Dunărei şi a lacurilor, unde vegetaţia este satisfăcătoare şi pe unele locuri chiar foarte bună. Solul de stepă şi pământurile castanii acoperă o bună parte din mijlocul şi din sudul Dobrogei. Pe aceste locuri nu cresc păduri.
 
Populaţiunea în general este rară, satele mici şi unele la mari depărtări. Lipsa pădurilor are de rezultat şi lipsa de combustibil. Apa de băut în multe părţi din sudul Dobrogei se găseşte rar, puţină şi la mari adâncimi. Vite de hrană şi de transport sunt numeroase. În special se găseşte o rasă de cai mici, foarte puternici“.

Va urma.

 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari