Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:06 02 07 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Piese numismatice spectaculoase și poveștile lor minunate (III)

ro

02 May, 2020 00:00 2918 Marime text

Așa cum ne-am propus, continuăm seria microexpozițiilor întemeiate pe prezentarea unor piese numismatice excepționale aparținând Academiei Române și administrate de Cabinetul Numismatic. Astăzi, două monede de aur (stateri) ale cetății Istros datând din perioada elenistică timpurie (mijlocul sec. III a.Cr.).
 
Prima dintre acestea este un stater de tip Alexandru cel Mare și a fost achiziționată în anul 1960. Exemplarul prezentat este unul rar. Înregistrat în catalogul standard al lui Martin Price (Price 964), cunoaștem despre acest tip faptul că marea majoritate a exemplarelor cunoscute (Pridik nr. 495-505) provin din faimosul tezaur de la Anadol (http://coinhoards.org/id/igch0866), descoperit la finalul sec. al XIX-lea în Basarabia (atunci gubernie a Imperiului țarist). Achiziționarea piesei în anul 1960 s-a produs în contextul legislației care interzicea deținerea monedelor de aur de către persoane fizice, ca atare achiziționarea de către instituțiile de profil a prosperat, cele mai multe dintre monedele cumpărate acum provenind, evident, din colecții interbelice. Lucrul acesta, după cum vom vedea, nu este lipsit de importanță.
 
Momentul în care cetatea Istros adoptă monedele de tip macedonean nu este foarte clar, el se situează probabil undeva după anul 270 a.Cr., poate chiar ceva mai târziu, după 260 a.Cr. și este un semn al integrării cetății nu atât în sfera de influență a Regatului macedonean, cât de fapt în aceea a Regatului Siriei seleucide. După victoria lui Seleucos I (https://en.wikipedia.org/wiki/Seleucus_I_Nicator) asupra lui Lysimach, regele macedonean al Traciei (https://en.wikipedia.org/wiki/Lysimachus), la Kuropedion în anul 281 a.Cr. (https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_Corupedium), Siria seleucidă era în situația de a revendica moștenirea lui Lysimach, deci Regatul Traciei ca și Macedonia, stăpânită de Lysimach din 284 a.Cr. Asasinarea lui Seleucos I în Tracia, lângă Lysimacheia, în septembrie 281, de către Ptolemeu Keraunos (https://en.wikipedia.org/wiki/Ptolemy_Ceraunus), a determinat pierderea autorității seleucide în Tracia respectiv Macedonia în favoarea lui Keraunos, devenit rege al Macedoniei. Moartea sa în ianuarie sau februarie 279 în luptă împotriva celților, a amânat din nou stabilizarea fie și relativă a pretențiilor de moștenire a zonei ridicate de către Ptolemei și Seleucizi. Această stabilizare relativă avea să se producă abia în vremea lui Antioch II (https://en.wikipedia.org/wiki/Antiochus_II_Theos), expediția sa în Tracia cândva în anii 50 ai sec. III a.Cr. aducând zona sub hegemonie seleucidă. Se schimba astfel radical faciesul monetar care caracterizase mijlocul și a doua jumătate a sec. al IV-lea a.Cr., perioade caracterizate de circulația monedelor locale de argint (drahme dar și subdiviziuni histriene - https://www.wildwinds.com/coins/greece/thrace/istros/i.html  -, kallatiene - https://www.wildwinds.com/coi…/greece/thrace/kallatis/i.html  - ori aparținând Mesembriei - https://en.numista.com/catalogue/pieces43955.html -, Apolloniei Pontica - https://en.numista.com/catalogue/pieces190001.html -, staterilor de electrum din Cyzic - https://www.vcoins.com/…/ancient_greek_…/556324/Default.aspx - , dar, cât se poate de spectaculos, deși pe o scară mult mai redusă, și a monedelor persane de aur – darici (https://en.wikipedia.org/wiki/Persian_daric)  – și de argint – sigloi (https://en.wikipedia.org/wiki/Achaemenid_coinage) – existente în câteva semnificative descoperiri dobrogene – un tezaur de darici considerat fie și generic a fi fost găsit la Orgame (https://www.academia.edu/…/Le_trésor_des_monnaies_Perses_do…) – Jurilovca, jud. Tulcea – și descoperiri izolate de sigloi într-un loc neprecizat din proximitatea orașului Tulcea). Emiterea masivă a staterilor de tip Alexandru de cetățile vest-pontice Istros și mai ales Kallatis, dar și a celor mai sudice, Odessos, Mesembria, este o consecință directă a interesului seleucid în zonă, manifest mai ales în timpul celui de-al doilea război sirian dintre Seleucizi și Ptolemei.
 
Există, desigur, mai multe înregistrări de stateri histrieni de tip Alexandru în catalogul lui Martin Price, fără ca acesta să propună și o ordine a emiterii acestora. Aceasta a fost propusă în studii recente, punând în evidență faptul că exemplarul prezentat este ultimul în seria de stateri de tip Alexandru cel Mare de la Istros (https://www.academia.edu/…/The_Second_Syrian_War_and_the_Al…) .
 
Cea de a doua monedă prezentată este un stater de tip Lysimach, provenind din faimoasa colecție a ing. Constantin Orghidan. Donată prin testament Academiei Române la moartea acestuia, în august 1944, ea a intrat în posesia Academiei Române ca urmare a activității comisiei de preluare a colecției Orghidan alcătuită din Constantin Moisil (https://en.wikipedia.org/wiki/Constantin_Moisil)  și respectiv părintele Vitalien Laurent (https://www.persee.fr/doc/rebyz_0766-5598_1974_num_32_1_1479)  și care a activat între anii 1946-1948. Trebuie spus că deși nu cunoaștem anul în care piesa a intrat în colecția lui C. Orghidan și din păcate nici proveniența acesteia, știm cu certitudine că la vremea aceea, anii 20-30 ai secolului trecut, ea era una dintre cele mai mari rarități numismatice. Un exemplar similar intrase în anii 20 în colecția British Museum, urmare a unor achiziții făcute din colecția Marelui Duce Alexander Michailovitch al Rusiei (https://en.wikipedia.org/…/Grand_Duke_Alexander_Mikhailovic…)  și care proveneau, ca și precedenții stateri de tip Alexandru, tot din tezaurul de la Anadol. Un alt exemplar, mai bine centrat, se află în colecția Cabinet des Médailles din Paris. Din nou, suntem într-o companie selectă. Ca atare, deși rămâne o ipoteză, gradul de probabilitate ca ambele piese să își aibă de fapt originea în tezaurul de la Anadol este destul de mare.
 
Importanța istorică a celor două piese este majoră, nu numai prin raritatea lor, ci prin legătura directă dintre ele. Constatăm prezența pe două tiouri monetare diferite, din aur, din aceeași cetate, a semnăturii aceluiași magistrat. Aceasta reflectă de fapt trecerea bruscă, într-un interval de timp extrem de scurt, de la un tip monetar la altul, în timpul ”mandatului” aceluiași magistrat, ca urmare a unei decizii politice la vârf. Această decizie privind schimbarea tipului monetar (de la Alexandru, specific Seleucizilor, la Lysimach, specific aliaților Ptolemeilor) nu s-a putut produce decât ca urmare a unui eveniment major, respectiv Războiul Monopolului, purtat de Istros și Kallatis, aliate ale Seleucizilor, poate și de cetățile mai sudice, împotriva Byzantionului, aliatul Ptolemeilor. Victoria Byzantionului a generat trecerea zonei sub hegemonie ptolemaică și adoptarea tipului monetar al învingătorului.
 
#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti 
 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 

Despre Emanuel Petac


Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, promoția 1992, parcurge toate etapele carierei de cercetător la Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, fiind prezent cercetător științific gradul II și șef al acestuia. Este membru din același an al Societății Numismatice Române, al cărei Președinte devine din 2010. Doctor Magna cum laudae al Facultății de Istorie a Universității din București în 2002, cu teza de doctorat ”Circulația monetară în Dacia romană”, publicată în 2010 la Wetteren. Specializat în studierea numismaticii antice, grecești și romane, se dedică mai ales cercetării emisiunilor monetare de tip macedonean ale cetăților grecești vest-pontice (în special Tomisul elenistic), ca și al celor din Macedonia, Pelopones și Orientul Apropiat elenistic. Autor a circa o sută de studii de profil publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate (Europa și SUA), dar și al câtorva cărți dedicate publicării celor mai reprezentative dintre colecțiile numismatice ale Academiei Române, participă la toate simpozioanele de numismatică ale Societății Numismatice Române din 1992 până în prezent, ca și la cele mai importante sesiuni de comunicări din țară. Activ în plan extern, participă la Congresele Internaționale de Numismatică ale Comitetului Numismatic Internațional de la Berlin, Madrid, Glasgow, Taormina, Congresul Internațional de Istorie Economică de la Helsinki, conferința internațională ”Money on the Margins” din Israel, ca și la numeroase alte manifestări internaționale de profil. Implicat în câteva proiecte internaționale de succes româno-franceze (Programme International de Coopération Scientifique, 206-2007; Groupement de Recherche Europeennes, 2007-2010), este titular al unei burse Robinson la Muzeul Fitzwilliam din Cambridge. Expert pe patrimoniul cultural național mobil (Numismatică) al Ministerului Culturii din 2003, este extrem de activ din 2008 până în prezent în cele mai semnificative dosare ale recuperărilor de artefacte numismatice traficate, mai ales ale celor din Munții Orăștiei și din Dobrogea. Din anul 2010 membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor din România, este în prezent vicepreședinte al acesteia.
Bibliografie selectivă

La collection M.C. Sutzu (Bibliothèque de l’Académie Roumaine), I. Istros, Kallatis, Tomis, Wetteren, 2005, 120 p. + 24 pl.; Les monnaies d’or de la Bibliothèque de l’Académie Roumaine, I. Monnaies grecques et romaines, Wetteren, 2006 (colab.), 168 p. + 23 pl.; La collection M.C. Sutzu (Bibliothèque de l’Académie Roumaine), II. Monnaies grecques nord-pontiques et d’Asie Mineure (Collection Grand-Duc Alexandre Mickhailovitch), Wetteren, 2009, 184 p. + 24 pl.; Aspecte ale circulaţiei monetare în Dacia romană (106-275 p.Chr.) (Aspects de la circulation monétaire en Dacie romaine, 106-275 ap. J.-C), Wetteren, 2011, 392 p. ; Colecţia ing. C. Orghidan. Monedele de aur greceşti şi romane, Bucureşti, 2012, 304 p. (colab.).
Consideraţii privind data finală a tezaurelor monetare romane îngropate la mijlocul secolului al III-lea p.Chr. în Dacia romană sud-carpatică, SCN, 12, 1997 (1998), p. 27-43; Consideraţii cu privire la data finală a tezaurului monetar roman imperial descoperit la Alba Iulia în anul 1963, BSNR, 92-97, 1998-2003 (2003), p. 123-153; Noi date privind tezaurele de monede de aur din perioada elenistică descoperite în Dobrogea : o nouă cronologie a tezaurului de la Dăeni, jud. Tulcea, BSNR, 98-103, 2004-2009 (2009), p. 9-20; The daric coin hoard from Orgamé, Tulcea county, în N. Holmes (ed.), Proceedings of the XIVth International Numismatic Congress from Glasgow, 2008, Glasgow, 2011, p. 331-336 (colab.); From Alexander the Great staters to Lysimachus type. Around the chronology of some Messambrian and other West Pontic staters, AJN, 23, 2011, p. 7-14; The Fineness of Persian Silver Sigloi, NC, 171, 2011, p. 1-5; Tomis or Asia Minor? About the Alexander the Great type tetradrachms Price 1211-1213, în D. Boteva (ed.), Studies in ancient numismatics in honour of Dimitar Draganov, Sofia, 2017, p. 129-138 (colab.); About the Sarmizegetusa hoard from 1998 and the possible chronology of Burebista’s campaign to the Black Sea border, Notae Numismaticae, 13, 2018, p. 13-36; War and peace. Symbolic elements on the early Lysimachus type staters from the West Pontic cities. Spear and herald staff (Polybius, IV, 52), RCAN, 5, 2019, p. 299-307; Liberating Corinth. From Cassander to Demetrios. About a rare Alexander type stater, RCAN, 5, 2019, p. 308-315.
 
Citește și:

#DobrogeaAcademică: Scurt istoric al Cabinetului Numismatic al Academiei Române

#DobrogeaAcademică Piese numismatice spectaculoase și poveștile lor minunate (I)

#DobrogeaAcademică: Piese numismatice spectaculoase și poveștile lor minunate (II)

 
 
Comentarii








Cele mai recente postari