Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
11:45 26 05 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaAcademică Piese numismatice spectaculoase și poveștile lor minunate (II)

ro

28 Apr, 2020 00:00 1882 Marime text

Medalion de doi solidi (solidus fiind moneda de aur etalon, unitatea, începând cu vremea lui Diocletian.

Este vorba prin urmare, de un multiplu, de două unități, aceste piese fiind înregistrate de regulă în categoria medalioanelor. Sunt piese extrem de rare, bătute cu ocazii speciale.
 
Moneda a fost donată Academiei Române în anul 1944, prin testament, de ing. Constantin Orghidan (nu știm însă de unde o achiziționase, cercetări de arhivă fiind în derulare), un personaj fabulos, membru de vârf al Societății Numismatice Române, creatorul celei mai mari și valoroase colecții numismatice din istoria României și nu numai, pe care a donat-o în integralitatea ei, la moartea sa, în august 1944, Academiei Române. A plecat dintre noi în august 1944, în refugiu fiind, locul său de veci aflându-se astăzi în fosta localitate Ferdinand I din Banat (astăzi Oțelul Roșu). Dimensiunea culturală și patrimonială uriașă a acestui personaj merită o postare dedicată, el ocupând un loc aparte în istoria numismaticii universale.
 
Piesa prezentată este un unicat mondial, singurul exemplar de acest cunoscut. Emiterea ei se circumscrie unui moment istoric, politic, religios aparte derulat în timpul anului 326 p.Cr. Reperul istoric major care a generat ulterior o anumită evoluție și nu alta, este legat de victoria lui Constantin:
asupra lui Licinius în anul 324 p.Cr., ceea ce a echivalat cu reluarea în stăpânire de către un singur împărat a întregului Imperiu Roman. În anul următor, 325, împăratul s-a aflat la Cyzic (ceea ce i-a făcut pe unii cercetători să considere că piesa a fost bătută în anul 325, ea având în exergă sigla monetăriei Cyzicului). Semnificative însă sunt iconografia reversului (Constantin, în togă, ținând în mână un glob și un sceptru în mâna stângă) și în aceeași măsură legenda reversului, SENATVS. Iconografia descrisă, ca și legenda pe care o citim pe revers, sunt atributele unei scene care s-a petrecut în anul 326 p.Cr. și precizează de asemenea un public țintă, un destinatar, pe care legenda îl numește explicit: Senatul Romei. Caracterul excepțional aș zice extrem al acestei monede (aur, el însuși un metal care nu era accesibil oricui, medalion – ceea ce o face și mai rară, legenda – care anunță publicul țintă) este evident și definitoriu.
 
În anul 326 p.Cr. Constantin întreprinde o vizită la Roma. Că acesta este anul și nu anul este probat de textul lui Libanius (20.24) care spune explicit că la Roma se aflau atât împăratul Constantin, cât și frații săi, într-o vreme în care curtea imperială nu mai era în Cetatea Eternă. Se întâmpla asta urmare a unui moment cu totul aparte, și anume sărbătorirea în capitala Imperiului a 20 de ani de domnie ai lui Constantin (vicennalia), care tocmai reunise Imperiul sub un singur sceptru urmare a eliminării lui Licinius, după bătăliile de la Hadrianpolis (iulie 324) și Chrysopolis (septembrie 324), cu doi ani în urmă. Cu ocazia vizitei la Roma, Constantin ține un discurs în Senatul roman (moment pe care foarte probabil moneda îl imortalizează), ea fiind un excepțional document de propagandă imperială dar și de documentare istorică, destinată fiind chiar distribuirii către membrii Senatului și înaltelor oficialități romane și, evident, nu circulației, ceea ce și explică raritatea sa (în cazul de față, unicitatea). Vizita se încheie prost, iar eforturile de imagine ale împăratului nu par a fi avut impactul scontat, fapt pus în evidență de un moment delicat și mult discutat petrecut în septembrie 326. La mijlocul lunii se derula un festival religios roman tradițional, Ludi Romani (Jocurile Romane), care implicau participarea împăratului, încă Pontifex Maximus (preotul suprem) la un eveniment care nu avea nici o legătură cu religia creștină, căreia împăratul îi aparținea. Participarea parțială a împăratului, care la un moment refuză să oficieze cele cuvenite tradițional, dar inacceptabile din punct de vedere creștin, atrage revolta populației Romei și atitudinea nefavorabilă a Senatului (chiar dacă Libanius scrie asta în 380 p.Cr., într-un moment în care dezbaterile religioase erau poate încă și mai intense). Desigur, aceasta a fost ocazia, iar nu cauza eșecului, rațiunile politice fiind cu mult mai importante, și anume politica lui Constantin vizând crearea unei capitale noi, alternativă la Roma (aceasta fiind purtătoarea numelui său, Constantinopolul, dar și a unui nou Senat, constantinopolitan. Desigur, pentru a menaja susceptibilitățile Senatului Romei, împăratul menține diferențe între cele două, de titulatură dar nu numai: senatorii Romei sunt clarissimii (prea distinșii), cei constantinopolitani doar clari (distinșii), iar atribuțiile administrative ale Senatului Romei erau prezervate, însă viitorul era clar, așa cum s-a și dovedit în deceniile următoare, de-a lungul întregului secol IV p.Cr.
 
Suntem prin urmare în fața unui document cu adevărat unic, în toate sensurile, de o inestimabilă valoare și cu un conținut istoric tulburător.
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti 

 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 

Despre Emanuel Petac


Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, promoția 1992, parcurge toate etapele carierei de cercetător la Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, fiind prezent cercetător științific gradul II și șef al acestuia. Este membru din același an al Societății Numismatice Române, al cărei Președinte devine din 2010. Doctor Magna cum laudae al Facultății de Istorie a Universității din București în 2002, cu teza de doctorat ”Circulația monetară în Dacia romană”, publicată în 2010 la Wetteren. Specializat în studierea numismaticii antice, grecești și romane, se dedică mai ales cercetării emisiunilor monetare de tip macedonean ale cetăților grecești vest-pontice (în special Tomisul elenistic), ca și al celor din Macedonia, Pelopones și Orientul Apropiat elenistic. Autor a circa o sută de studii de profil publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate (Europa și SUA), dar și al câtorva cărți dedicate publicării celor mai reprezentative dintre colecțiile numismatice ale Academiei Române, participă la toate simpozioanele de numismatică ale Societății Numismatice Române din 1992 până în prezent, ca și la cele mai importante sesiuni de comunicări din țară. Activ în plan extern, participă la Congresele Internaționale de Numismatică ale Comitetului Numismatic Internațional de la Berlin, Madrid, Glasgow, Taormina, Congresul Internațional de Istorie Economică de la Helsinki, conferința internațională ”Money on the Margins” din Israel, ca și la numeroase alte manifestări internaționale de profil. Implicat în câteva proiecte internaționale de succes româno-franceze (Programme International de Coopération Scientifique, 206-2007; Groupement de Recherche Europeennes, 2007-2010), este titular al unei burse Robinson la Muzeul Fitzwilliam din Cambridge. Expert pe patrimoniul cultural național mobil (Numismatică) al Ministerului Culturii din 2003, este extrem de activ din 2008 până în prezent în cele mai semnificative dosare ale recuperărilor de artefacte numismatice traficate, mai ales ale celor din Munții Orăștiei și din Dobrogea. Din anul 2010 membru al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor din România, este în prezent vicepreședinte al acesteia.
Bibliografie selectivă
La collection M.C. Sutzu (Bibliothèque de l’Académie Roumaine), I. Istros, Kallatis, Tomis, Wetteren, 2005, 120 p. + 24 pl.; Les monnaies d’or de la Bibliothèque de l’Académie Roumaine, I. Monnaies grecques et romaines, Wetteren, 2006 (colab.), 168 p. + 23 pl.; La collection M.C. Sutzu (Bibliothèque de l’Académie Roumaine), II. Monnaies grecques nord-pontiques et d’Asie Mineure (Collection Grand-Duc Alexandre Mickhailovitch), Wetteren, 2009, 184 p. + 24 pl.; Aspecte ale circulaţiei monetare în Dacia romană (106-275 p.Chr.) (Aspects de la circulation monétaire en Dacie romaine, 106-275 ap. J.-C), Wetteren, 2011, 392 p. ; Colecţia ing. C. Orghidan. Monedele de aur greceşti şi romane, Bucureşti, 2012, 304 p. (colab.).
Consideraţii privind data finală a tezaurelor monetare romane îngropate la mijlocul secolului al III-lea p.Chr. în Dacia romană sud-carpatică, SCN, 12, 1997 (1998), p. 27-43; Consideraţii cu privire la data finală a tezaurului monetar roman imperial descoperit la Alba Iulia în anul 1963, BSNR, 92-97, 1998-2003 (2003), p. 123-153; Noi date privind tezaurele de monede de aur din perioada elenistică descoperite în Dobrogea : o nouă cronologie a tezaurului de la Dăeni, jud. Tulcea, BSNR, 98-103, 2004-2009 (2009), p. 9-20; The daric coin hoard from Orgamé, Tulcea county, în N. Holmes (ed.), Proceedings of the XIVth International Numismatic Congress from Glasgow, 2008, Glasgow, 2011, p. 331-336 (colab.); From Alexander the Great staters to Lysimachus type. Around the chronology of some Messambrian and other West Pontic staters, AJN, 23, 2011, p. 7-14; The Fineness of Persian Silver Sigloi, NC, 171, 2011, p. 1-5; Tomis or Asia Minor? About the Alexander the Great type tetradrachms Price 1211-1213, în D. Boteva (ed.), Studies in ancient numismatics in honour of Dimitar Draganov, Sofia, 2017, p. 129-138 (colab.); About the Sarmizegetusa hoard from 1998 and the possible chronology of Burebista’s campaign to the Black Sea border, Notae Numismaticae, 13, 2018, p. 13-36; War and peace. Symbolic elements on the early Lysimachus type staters from the West Pontic cities. Spear and herald staff (Polybius, IV, 52), RCAN, 5, 2019, p. 299-307; Liberating Corinth. From Cassander to Demetrios. About a rare Alexander type stater, RCAN, 5, 2019, p. 308-315.
 
Citește și:

#DobrogeaAcademică: Scurt istoric al Cabinetului Numismatic al Academiei Române

#DobrogeaAcademică Piese numismatice spectaculoase și poveștile lor minunate (I)

 
 
Comentarii








Cele mai recente postari