Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:27 09 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Tropaeum Traiani, reper latin al României și emblema milenară a Dobrogei (galerie foto+video)

ro

28 Oct, 2021 00:00 3359 Marime text
  • Complexul Muzeal de la Adamclisi este format din monument triumfal, cetate și muzeu.
  • Cetatea a fost întemeiată de romani pe locul unei mai așezări autohtone, de origine getică.
  • Atât cetatea, cât și monumentul datează de la începutul secolului II după Hristos, având ca reper lupta purtată între daci și romani în iarna anilor 101-102 după Hristos, în locul pe care noi azi îl numim Adamclisi.
  • Cercetările sistematice au fost începute în 1882, la Monument de către marele Grigore Tocilescu și echipa sa, el demarând ulterior săpături arheologice și la Cetatea Tropaeum.  
 
Adamclisi este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Constanța. Chiar și numele localității este strâns legat de monumentul Tropaeum Traiani, ocupația turcească de la acea vreme dându-i numele de Adam Kilisse, care înseamnă Biserica lui Adam sau Biserica Primului Om,întrucât Adam este menționat atât în Biblie, cât și în Coran. Turcii au fost impresionați de maiestuozitatea construcției și au crezut că este un templu sau un mausoleu.


Bătălia dintre daci și romani purtată pe meleaguri dobrogene
 
Cetatea Tropaeum Traiani a fost întemeiată de romani, la începutul secolului II după Hristos, pe locul unei vechi așezări autohtone. Istoria acestei cetăți este strâns legată de bătălia din anii 101-102, de victoria armatei romane condusă de împăratul Traian împotriva alianței dacice a regelui Decebal. Lupta a fost crâncenă atât pentru daci, cât și pentru romani.

Pentru a marca măreața victorie, Traian decide să ridice în 106 după Hristos un monument triumfal în memoria celor 3800 de soldați care și-au pierdut viața în războiul purtat aici. Împăratul a ordonat ca monumentul să fie amplasat pe un deal, astfel încât să poată fi admirat chiar și de locuitorii din cetatea Tropaeum Traiani. Monumentul a fost inaugurat în anul 109 și este, foarte probabil, opera marelui arhitect Apolodor din Damasc.
 
Adrian V. Rădulescu, arheologul care a înglobat munca predecesorilor săi
 
Povestea vestigiilor a fost scoasă la iveală în anul 1882 pe când echipa arheologului Grigore Tocilescu săpa pentru prima dată la Adamclisi.

Cercetarea arheologică a continuat în următorul secol, când șantierul de la Adamclisi s-a aflat sub coordonarea specialiștilor Gheorghe Murnu, în 1910, Vasile Pârvan, Paul Nicorescu, Ion Barnea și Alexandru Barnea. În prezent responsabilul sitului Tropaeum Traiani este dr. Gabriel Talmațchi (CV).

De-a lungul timpului au contribuit o serie de alți valoroși arheologi din Constanța, București sau din alte mari centre ale țării. O contribuție deosebită a fost cea a lui Ghiorghe Papuc, specialist MINAC, arheolog care și-a dedicat decenii din viață cercetării cetății Tropaeum.

Munca derulată de-a lungul a mai bine de un secol a condus la rezultate extrem de importante, grație cărora au putut fi reconstituite poveștile Monumentului Triumfal și al Cetății Tropaeum.

În 1977, cu ocazia inaugurării Monumentului Triumfal reconstituit, a avut loc și inaugurarea Muzeului Adamclisi, obiectiv ce a completat astfel existența complexului.
 
Ce puteți vizita la Adamclisi

Complexul muzeal este format din monumentul triumfal, cetate și muzeu. Atât cetatea, cât și monumentul sunt puncte turistice înregistrate pe lista monumentelor istorice cu codurile CT-I-s-A-02567, CT-I-m-A-02567.01. Obiectivele sunt prevăzute cu panouri explicative, reușind cu ușurință să transmită vizitatorului povestea locului.
 
Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.

 
 
Monumentul Triumfal, rivalul Columnei lui Traian  

Cristian Cealera, reprezentant al Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, ne-a introdus și mai adânc în istoria monumentului, povestindu-ne o serie de detalii captivante:

„Ceea ce vedem astăzi este o replică a monumentului triumfal creat de Împăratul Traian între anii 106 și 109 după Hristos, ridicat în memoria unei bătălii care s-a derulat aici în iarna anilor 101-102.

Vorbim despre războaiele daco-romane, purtate de Traian, împăratul romanilor, și Decebal, regele dacilor. În iarna anului 101 spre 102, după ce Traian își retrage legiunile la sud de Dunăre și în partea Banatului, regele Decebal și aliații săi consideră că este momentul unui contraatac. Ei își dau seama că romanii sunt din ce în ce mai puternici și pun în pericol statul pe care Decebal îl conducea.
În momentul acela, Decebal pornește această contraofensivă, atacă practic tot ceea ce se află la sud de Dunăre, castrele romane. Se poartă mai multe bătălii, una dintre cele mai sângeroase și mai aprige bătălii fiind aceasta din locul pe care noi astăzi îl numim Adamclisi.

Traian reușește să câștige această confruntare, dar cu mari pierderi, circa 3800 de soldați romani pier în această bătălie, ceea ce este absolut uluitor. Pentru acele vremuri era o cifră foarte ridicată.

Își jură că nu va lăsa timpul să îngroape memoria soldaților săi, motiv pentru care, între anii 106 și 109, el hotărăște să ridice acest monument triumfal pe care au fost sculptate 54 de metope. Sunt scene din timpul acestei campanii, scene de bătălie, dar și scene de pregătire a luptei sau scene cu populația civilă din zonă.

În vârful monumentului se află trofeul propriu zis. Practic, un trunchi de copac pe care se așezau armurile și toate obiectele folosite în luptă de către războinici. La baza acestui trofeu se află robii, un bărbat dac și două femei“, ne-a declarat Cristian Cealera (CV), reprezentant al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

 
Problema reconstruirii monumentului

Ideea reconstruirii monumentul a fost lansată încă de la sfârșitul secolului XIX. Astfel, o parte din piesele de la edificiu, au fost duse la București, urmând ca reconstrucția monumentului triumfal să fie în capitală. Proiectul reconstrucției a suferit însă numeroase amânări, drept pentru care piesele aduse au rămas pentru multă vreme în curtea Muzeului Naţional de Antichităţi.

Artefactele au fost cărate în care trase de boi până la Rasova, apoi încărcate pe şlepuri şi transportate până la Giurgiu, de unde, pe calea ferată, ajungeau în Bucureşti. Transportul pieselor a durat câţiva ani, încheindu-se în 1888.
 
Mai mult, din cauza dificultăților cu care au fost transportate vestigiile, capitala zumzăia de zvonuri care îl vizau pe reputatul Tocilescu. Se zvonea că un șlep ce transporta metope s-ar fi scufundat, vina căzând pe celebrul arheolog.

În cele din urmă, piesele au ajuns înapoi la Adamclisi. După aproape un secol de la inițiativa reconstrucției, în anul 1977 începe reconstruirea monumentului (pe locul originalului), sub conducerea arheologului Adrian V. Rădulescu, directorul Muzeului din Constanța. Reconstruirea a presupus crearea unor replici fidele după artefactele originale și punerea lor peste nucleul (emplectonul) original al monumentului.
 
Cetatea Tropaeum Traiani, dovadă a măreției romane

La câteva sute de metri de Monumentul Triumfal se află și cetatea Tropaeum Traiani, unul dintre cele mai importante centre economice, politice și religioase din Dobrogea romană (în cadrul provinciilor Moesia Inferior și mai apoi Scythia Minor).
Cetatea se află în partea de sud-vest a satului, la aproape 600 metri de acesta şi la 1500 metri de monumentul triumfal, pe valea Urluia. A fost construită după anul 102, la ordinele împăratului Traian, pentru familiile veteranilor care au participat la războaiele dacice. Este considerată drept cea mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei.

Înainte de ridicarea centrului roman, pe locul respectiv, conform ultimelor descoperiri arheologice, ar fi fost o aşezare getică. Noua fortificație evoluează din punct de vedere demografic prin popularea sa constantă cu diverse elemente de origine romană, indigenă și greacă. Locul era condus de un senat și beneficia de numeroşi magistraţi, respectiv de un corp de preoţi ai cultului oficial imperial. La apogeu avea peste 5000 de locuitori, fiind ridicată la randul de municipium. Locul a fost populat până în secolul VII după Hristos.

Cristian Cealera ne-a povestit despre ce înseamnă pentru români acest loc și de ce trebuie să pășim, măcar odată în viață, pe acest pământ.
 

„Obiectivul acesta este, de asemenea, foarte interesant, dar din păcate nu atât de vizitat pe cât am dori. Cetatea datează de la începutul secolului II după Hristos. Romanii au ridicat o cetate  foarte mândră, care a rezistat  timp de aproape jumătate de mileniu, până în secolul VII după Hristos.

O cetate, un oraș care s-a dezvoltat continuu și care a cunoscut vremuri de prosperitate. Avea peste 20 de turnuri de veghe, niște ziduri impresionante, numeroase edificii publice și private foarte frumoase. Orașul a devenit, aproape imediat după înființare, municipiu, presupunându-se că avea o populație de 5000 de locuitori, ceea ce este mult pentru acea vreme.“

 
Piesele originale se află în muzeul din localitate

Muzeul din comuna Adamclisi adăpostește metopele originale de la monument, frizele și mai ales părți din Trofeul original, dar și o mulțime de artefacte descoperite la cetate.

Muzeul este cu adevărat impresionant. Fotografiile nu pot transmite emoțiile pe care le poți simți atingând pietrele expuse. După cum spune și Mariana Petruț, conservator al patrimoniului de la Adamclisi, în muzeu este păstrată povestea scrisă în piatră a bătăliei.

Mariana Petruț lansează o invitație specială pentru români să viziteze muzeul din simplul motiv că aici, la Adamclisi, este locul unde a luat naștere neamul românesc.

„Cei care vin aici, la muzeu, găsesc piesa principală, piesa de rezistență a monumentului, care reprezintă costumul și armura unui general roman, la picioarele acestuia aflându-se trei prizonieri daci, grup statuar care simbolizează supunerea. Împăratul Traian a vrut de fapt să ne lase o moștenire, o dovadă a faptului că i-a a învins pe daci. Pe metopele aflate în muzeu vom vedea o poveste în piatră a luptei de la Adamclisi dintre daci și romani.“

 
Bucățică ruptă din istorie, odihnită pe pământ dobrogean, vizitată de străini. Este important să știm cine suntem și de unde ne tragem ca să știm cine vrem să fim și încotro ne îndreptăm.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.

Mai multe informații istorice veți putea afla din cartea „Dobrogea – de la grecii din Milet la generația Millennials“ care va fi disponibilă în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.

 
FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU

Sursă foto reconstrucție monument:  Pontica 10, anul 1977
 
Citește și:
 
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials : Fortificația Albești, punct strategic al secolelor IV-III înainte de Hristos (galerie foto+video)

 
#sărbătoreşteDobrogea143
 
 
 

Galerie foto:


Comentarii