Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:00 09 12 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Fortificația Albești, punct strategic al secolelor IV-III înainte de Hristos (galerie foto+video)

ro

27 Oct, 2021 00:00 3041 Marime text

 
  • Așezarea fortificată de la Albești a fost întemeiată de calatieni și a funcționat în secolele IV-III înainte de Hristos.
  • Povestea locului a început să fie cercetată sistematic pentru prima dată de o echipă condusă de renumitul arheolog Adrian V. Rădulescu în 1974, săpăturile fiind continuate și în prezent.
  • Fortificația Albești se află pe lista monumentelor istorice.
 
Așezarea fortificată de la Albești, situată la 2 km de satul cu același nume, este plasată în teritoriul callatian, pe limita lui vestică și pe linia unei artere de circulație ce asigură legătura dintre așezările din sud-estul Dobrogei cu cele din zona Dunării. Ea se încadrează în categoria fortificațiilor cu caracter permanent, desemnate prin termenul de frurion, cu rol în apărarea și exploatarea agricolă a zonei.

Apropierea față de Callatis (Mangalia), dar mai ales maniera de construcție a incintelor, caracterul cvasiurban al așezării și preponderența materialelor grecești susțin ideea unei creații callatiene. Celelalte elemente, getice și eventual scitice, identificate prin obiecte de inventar și forme de manifestări spirituale proprii, dau măsura caracterului greco-indigen al așezării.


 

„Acest sit a fost descoperit în anul 1971 de către învățătorul din sat. Cercetările arheologice au început în anul 1974 și au continuat neîntrerupt până în prezent.
 
Această fermă fortificată a aparținut calatienilor. Caracteristica dorienilor de a administra teritoriile agricole era de a construi aceste tipuri de fortificații la limitele teritoriilor. Așezarea datează de la începutul secolului IV până în secolul III înainte de Hristos.
 
Cel mai important punct al acestui sit arheologic este o fortificație de 45/45 metri, în ultima fază a ei. Punctul fortificat a avut trei faze constructive în aceste două secole de existență“, a explicat Nicolaie Alexandru, arheolog al Muzeului de Istorie și Arheologie Callatis Mangalia.

 

Adrian V. Rădulescu a început primele săpături

Primele cercetări au început în 1974, sub coordonarea reputatului arheolog Adrian V. Rădulescu (responsabil de șantier) și a colectivului de specialiști format din Nicolae Cheluță-Georgescu și Maria Bărbulescu.

La puțin timp după începerea săpăturilor, s-a stabilit colaborarea cu arhitecta Anișoara Sion, iar la circa un deceniu s-a alăturat colectivului și Livia Buzoianu. De-a lungul anilor s-au alăturat cercetărilor și Traian Cliante, Lucian Arsenie, Valeriu Maxim, Laurențiu Cliante, Vitalie Bodolică. Prezență constantă pe șantier din anii studenției și ulterior ca arheolog consacrat și membru titular al colectivului a fost Nicolae Alexandru. Preocupările sale privind teritoriul callatian s-au corelat fericit cu cercetarea sitului de la Albești.
Echipa actuală este formată din Livia Buzoianu (responsabil) (CV), Nicolae Alexandru (CV), Irina Sodoleanu (Nastasi) și Marius Lascu - membri.
 

Fortificația Albești este înscrisă pe LMI

Fortificația Albești este înscrisă pe lista monumentelor istorice, având codulCT-I-s-A-02577.
 
Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri de patrimoniu național a Guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței pentru patrimoniul cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.
 

Începutul, apogeul și sfârșitul

Conform descoperirilor făcute, situl a fost populat în secolele IV-III înainte de Hristos. Un fapt curios este că ridicarea primei incinte, spre mijlocul secolului IV înainte de Hristos coincide cu acțiunea de organizare a teritoriului și cu perioada de dezvoltare economică a Callatidei.

Cât despre ridicarea incintei a II-a, se presupune că a luat naștere în urma acțiunilor macedonene de la sfârșitul penultimului deceniu al secolului IV înainte de Hristos, ostile Callatidei, și din dorința aceleiași puteri de a controla teritoriul și traficul comercial în zonă.
Cea de-a III-a incintă marchează o extindere spre sud și vest a suprafeței fortificate, în acord cu perioada de dezvoltare economică deosebită din secolul III înainte de Hristos.

Dovezile materiale de epocă romană au fost descoperite la sud și vest, dincolo de zidurile cetății. Cu toate acestea, în stadiul actual al cercetărilor de pe platou și în absența unor astfel de materiale în zona mai intens cercetată din interiorul fortificației, cercetătorii nu se pot pronunța dacă este vorba de o locuire romană de durată, pe parcursul sec. I-IV înainte de Hristos sau doar una pasageră în intervalul amintit.
 
 

Cum se ajunge pe sit

Turiștii care vor să viziteze cetatea Albești vor fi ghidați de panouri până în ultimul punct, însă acesta a fost amplasat greșit în urmă cu 11 ani inducând în eroare direcția de mers. De la ultimul indicator până la situl arheologic nu se poate ajunge cu mașina, drumul fiind lăturalnic parcelelor de teren agricol ale oamenilor din comună. După 10 minute de mers pe jos în linie dreaptă, vizitatorii vor vedea ruinele cetății destul de bine conservate.
Un turn, o vale și zidurile scoase la iveală în urma săpăturilor conturează spațiul în care fortificația a existat pentru două secole.
 
Situl arheologic de la Albești se poate descrie drept o oază de liniște în mijlocul naturii. Cadrul în care este conservat situl prezintă vizitatorului imaginea de ansamblu a fortificației din secolele IV-III înainte de Hristos.
 
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea citi în cartea „Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca ZIUA de Constanța.
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.
 

 
 
FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU
 
Citește și:
 
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Mangalia, adăpost pentru ruinele vechiului oraș-port Callatis (galerie foto+video)

#sărbătoreşteDobrogea143

 
 
 
 
 
 

Galerie foto:


Comentarii