Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:39 20 01 2022 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Serviciul de pompieri în Constanţa la începutul secolului trecut

ro

07 Jul, 2021 00:00 1643 Marime text

Serviciul de pompieri a reprezentat un serviciu indispensabil bunei administrări a comunelor urbane. De multe ori se declanşau incendii, datorită aglomeraţiei din cartierele sărace, a iluminării neadecvate sau a inundaţiilor, cauzate de ploi torenţiale.

Pentru a fi acceptat în acest serviciu, era necesară îndeplinirea condiţiei de a fi cetăţean român şi de a avea o constituţie robustă, fără infirmităţi. Sergenţii majori şi sergenţii erau recrutaţi dintre subofiţerii aflaţi în rezervă, anterior având o carieră în armată, în special în serviciul de cavalerie. De asemenea, erau acceptaţi cu prioritate şi cei care serviseră în unităţi, în secţii de pompieri militari. În memoriile de serviciu dacă erau bine notaţi, aveau prioritate la angajare în serviciul de pompieri.

Brigadierii şi pompierii se recrutau de preferinţă dintre foştii militari, iar cel interesat de ocuparea postului trebuia să îndeplinească condiţiile:
  • să aibă vârsta cuprinsă între 24 şi 40 de ani,
  • să aibă o înălţime minimă de 1,55 m şi
  • să justifice prin înscrisuri că este onest şi că manifestă o purtare civilizată.
Numirile în funcţie erau realizate de către Primăria comunei urbane în urma recomandării Comandamentului de pompieri. Numirea se realiza după ce aspirantul la funcţie se obliga în scris, printr-un angajamet, să servească cel puţin un an în serviciul de pompieri.

Din salariu se oprea drept garanţie suma de 5 lei lunar, aceasta urmând a fi restituită atunci când părăsea serviciul, la îndeplinirea angajamentului. Dacă părăseau serviciul înainte de terminarea angajamentului semnat, din diferite motive, atunci sumele oprite drept garanţie, nu mai erau restituite, fiind administrate de Primăria comunei urbane. Aceste fonduri erau depuse într-un fond special, urmând a fi folosite la recompensarea celor mai merituoşi pompieri recomandaţi de comandantul pompierilor.

În cazul unor abateri ale angajaţilor în sistemul de pompieri, de natură disciplinară sau de îndeplinire a obligaţiilor postului, sergentul-major, sergentul, brigadierii şi pompierii erau supuşi următoarelor măsuri disciplinare:
  1. Mustrarea,
  2. Efectuarea unor ore suplimentare în serviciu,
  3. Amenda,
  4. Retrogradarea,
  5. Revocarea din funcţie.
Ultimele trei sancţiuni amintite nu puteau fi pronunţate decât de Primăria comunei urbane. Amenda nu putea depăşi 1/3 din retribuţia pe o lună. Această sancţiune nu putea fi aplicată mai mult de trei ori în decursul unui an de zile.

În privinţa retrogradării şi a revocării din funcţie, acestea nu puteau fi pronunţate decât cu aprobarea Primăriei comunei urbane.
Pompierii, brigadierii, sergentul  şi sergentul-major beneficiau de concedii medicale atunci când se confruntau cu probleme de sănătate, dar şi concedii de odihnă. Permisiunile şi concediile întrunite nu puteau depăşi o lună în cursul aceluiaşi an calendaristic, cu excepţia cazurilor dovedite de boală. Şi în acest caz concediile nu puteau fi prelungite mai mult de o lună.

Angajaţii mai beneficiau şi de permisii de cel mult trei zile, solicitarea fiind făcută verbal către Comandamentul pompierilor, comunicându-se Primăriei comunei urbane. Concediile, în schimb erau solicitate în scris, aprobarea fiind dată de Primăria comunei urbane.

În concluzie, putem spune că serviciul de pompieri se baza pe respectarea unui regulament clar, ce trebuia respectat cu stricteţe. Primăria comunei urbane era direct implicată în buna funcţionare a serviciului de pompieri, fiind responsabilă de rezolvarea acelor situaţii de criză.
 
Bibliografie selectivă
SJANC, Fond Primăria Constanţa, dosar 53/1911
Constanţa –mărturii documentare, vol. 1, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2012
Adrian Ilie, Medgidia. 100 de ani de istorie (1918-2018), Editura Ex Ponto, Constanţa, 2018
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea Autorităţile publice ale Constanţei în perioada interbelică
 
 
 
Comentarii








Cele mai recente postari