Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
14:44 05 08 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Autorităţile publice ale Constanţei în perioada interbelică

ro

30 Jun, 2021 00:00 1532 Marime text
 
  • Primăria Constanţa se afla sub conducerea lui Virgil Andronescu, ce deţinea şi funcţia de preşedinte al Comisiei interimare.
 
În Constanţa interbelică, autorităţile publice locale s-au implicat în buna organizare a vieţii publice administrative, religioase, fiscale, tehnice şi juridice.



Din punct de vedere administrativ Instituţia Prefectului era condusă în 1924 de către Nicolae T. Negulescu. Acesta a deţinut anterior funcţiile de director al Liceului Mircea cel Bătrân din Constanţa, în perioada 1907-1918, dar şi pe cea de inspector şcolar. A condus prefectura în două rânduri: din noiembrie 1918- până în octombrie 1919, iar mai apoi din ianuarie 1922- până în decembrie 1925.

Aparatul administrativ al prefecturii era format din: directorul R. Roşculeţ,  secretar M. Mironescu, şef serviciu administrativ –M. Gadidov, contabilul I. Atanasiu, iar şefi de birou: Dimitriu Codru, Ştefan Balicescu, A. Drăghicescu, Ştefan Costacea, T. Ştefănescu, Ion Trufaşu, Constanţa Toma şi Ecaterina Mateescu.

Serviciul de poduri şi şosele era condus de inginerul şef, clasa I, Gheorghe P. Ispirescu, funcţia de secretar fiind ocupată de Radu Ionescu.

Serviciul sanitar judeţean era coordonat de medicul primar Mihai Isăcescu, funcţia de secretar fiind ocupată de Constantin Bohan. Cele două servicii amintite îşi desfăşurau activitatea în cadrul clădirii prefecturii.

Primăria Constanţa se afla sub conducerea lui Virgil Andronescu, ce deţinea şi funcţia de preşedinte al Comisiei interimare. Era secondat de vicepreşedinţii Petre I. Niţescu şi Grigore Roşu. Printre membrii acestei comisii îi putem aminti pe: D. Dumitriu, M. Atanasiu, Dumitru Ţimnaş, Constantin Alimănişteanu, N. Zarguzone, P. Poladian, Petre Ciupercescu, Ilie Seny, D. Beloiu, Gheorghe Popa (ofiţer aş stării civile), Ştefan Marinescu, G. Resner, Badea Spânu şi Murat Ali. După cum se poate observa minorităţile din Constanţa erau reprezentate în comisia interimară, unde erau puse în discuţie probleme importante ale urbei.

Secretarul general al comisiei era Ion Focşa, director era Dumitru Perjescu, şef birou Nicolae Dordea, avocat Cristian Cristescu, contabil şef Ion Butucescu, casier Teodor Niculescu, subcasier Grigore Săvescu.

Strângerea impozitelor se realiza prin intermediul celor două percepţii comunale. În prima percepţie comunală îşi desfăşura activitatea perceptorul Nicolae Cojocea, iar contabil era Ion Ciunteanu. În cea de-a doua percepţie comunală îşi desfăşura activitatea perceptorul Ion N. Dumitrescu, iar contabil era Petre Bărsănescu. În funţie de strângerea impozitelor, administraţia locală îşi propunea să realizeze anumite proiecte edilitar-urbanistice.

Subordonat primăriei comunale era şi Serviciul veterinar condus de dr. Petrescu, intendent fiind Iosef Vinescu. În acelaşi mod era subordonată şi Direcţia tehnică, condusă de inginerul Ion Arghirescu. Tot aici îşi desfăşurau activitatea şi inginerul Bogdan Popescu, ce deţinea funcţia de director, iar funcţia de şef al uzinelor comunale era I. Haffenscher.

Serviciul de pompieri era coordonat de Matei Racu, iar grădinarul şef era Ludovik Schack. Rudolf Nulfer avea în responsabilitatea Uzina electrică a localităţii.

Serviciul de transporturi feroviare era bine organizat, responsabilitatea revenind lui Alexandru Ivanovici ce deţinea funcţia de inspector în cadrul Gării Constanţa. Şeful gării era Anghel Teodoru, iar subalternii săi erau: Vladimir Kaminschy, Mihail Ştefănescu, Ilie Rămniceanu. Cel care coordona activitatea traficului de mărfuri din portul Constanţa era Mihail Lupaşcu.

Putem conchide prin a spune că instituţia prefectului şi cea a primăriei constănţene erau bine organizate pe servicii, toate acţiunile având în vedere creşterea nivelului de trai şi confortul cetăţeanului.
 
Bibliografie selectivă:
Th. Ionescu, Constanţa şi Tekirghiolul. Ghid ilustrat. 1924, Institutul grafic "Albania", Constanţa;
Constanța –mărturii documentare, vol.1, coordonatori: Virgil Coman, Constantin Cheramidoglu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012;
Virgil Coman, Corina Apostoleanu, Prefecţii judeţului Constanţa, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2011.
        
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:

#citeșteDobrogea Exportul de cereale prin portul Constanța în perioada interbelică      

#citeșteDobrogea Asociaţii sportive şi cercetaşii în Constanţa interbelică 

#citeșteDobrogea Unele aspecte economice din Constanţa interbelică
 
#citeșteDobrogea Teatre şi grădini publice în Constanţa interbelică
Comentarii








Cele mai recente postari