Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
19:01 11 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Mangalia în perioada interbelică

ro

31 Mar, 2021 00:00 1522 Marime text

 
Aflată la 44 krn de Constanta, pe malul mării, într-un golf adânc, are una din cele mai frumoase plaje din Dobrogea veche. Mangalia este o staţiune balneară şi climaterică de mare.
 
Mangalia s-a numit Callatis în antichitate, fiind unul  unul din cele mai renumite porturi de la Marea Neagră. În perioada interbelică demarau lucrările şantierului arheologic din partea nordică a oraşului, la cetate. Se vedea acolo basilica in stil grecesc. În perioada medievală,  Mangalia a fost port genovez. Ruinele digului genovez, demonstrează o data în plus importanţa portului maritim, ce reprezenta o adevărată „placă turnantă a comerţului", o legătură a traficului oriental cu cel occidental.
 
În perioada interbelică Mangalia era un oraş locuit de circa 4000 de suflete, cu statut de comună urbană, fiind capitala plăşii şi punct vamal de importanţă naţională.
 
Localitatea se afla aşezată de-a lungul plajei, fară ca malul să fie foarte înalt. Avea o frumoasă grădină publică, ce se prelungea până în zona portului. Bulevardul era plantat frecvent, fiind loc de promenadă. Plaja era ferită de curenţi, nisipoasă, înaintând în mare. În partea sudică a oraşului se afla lacul Mangalia cu ape sulfuroase.
 
Au fost realizate studii pentru transformarea portului, în port militar, în condiţiile dotării flotei cu noi nave.  Primarii a a construit pe malul lacului un local de băi calde pentru cei aflaţi în suferinţă, mai cu seamă pentru cei cu probleme renale şi reumatism. Apa cu un bogat conţinut de sulf şi litină de bea atât de cei cu afecţiuni, cât şi de oamenii sănătoşi. Astfel de izvoare sulfuroase se găseau de jur împrejurul oraşului.
 
În ceea ce priveşte administraţia locală aceasta îl avea în frunte pe subprefectul H. Melide, în timp ce funcţia de primar era deţinută de N. Roşculeţ. Serviciul sanitar era asigurat de  doctorul N. Mardare, iar ordinea publică şi siguranţa cetăţenilor de poliţistul Xanti. Educaţia copiilor era organizată în cadrul şcolii primare, de directorul N. Stegarul. Comunitatea musulmană numeroasă, era păstorită de imamul geamiei, Ali Cocoi, confesorul Arrnatei Rornâne pentru religia islamică. Acesta va ajunge ulterior muftiu al cultului musulman, în anul 1926, studiile finalizându-le la Seminarul Musulman din Medgidia, promoţia 1905.
 
Piaţa agro-alimentară era ieftină şi foarte bine aprovizionată de localităţile din jur, ce formau un adevărat hinterland al aşezării. Piaţa de peşte era aprovizionată de pescarii care trudeau toată noaptea, întinzând năvoadele, pentru a aduce dimineaţa, o gamă diversifiată de produse. Hotelurile cele mai cunoscute din comuna urbană Mangalia erau:  "Brusalis·, "Hartenis" şi "Cornimo", fiind căutate de turiştii care veneau pentru recreere sau pentru tratament helio-marin.
 
Restaurantele ofereau specialităţi culinare dobrogene, dar şi feluri mai pretenţioase, inclusiv cele pe bază de produse piscicole, care se aflau la mare căutare. Printre acestea putem aminti restaurantele: „Creţu",  „Brusalis", „Camalopol", „Harduveli" şi „Furoglu".
 
Serviciul juridic era asigurat de avocaţii: J. Aldea şi Vestinian, iar judecători erau A Şeitan şi O. Chiorpec. Biserică otodoxă era păstorită de Matei Răduleţ, iar căpitanul portului era Nicolae Lazaro.
 
Legătura cu Constanţa se realiza în fiecare zi cu automobile-omnibuse, aflate în proprietatea lui Jean Ionescu şi Ion Nicolau, care aveau punct terminus al traseului, poşta din Constanţa. Se pleca de  la Mangalia la orele 8.00 dimineaţa şi se ajungea în Constanţa  pe la orele 9.30.
 
Orfelinatul „Olga M. Sturza" găzduia copii orfani din Primul Război Mondial, adăpostind circa 150 de deznădăjduiţi ai sorţii. Stabilimentul se afla sub patronajul doamnei Chiorpec, soţia judecătorului comunei urbane.
 
 În timpul sezonului estival soseau la plajă colonii şcolare, însoţite de profesori şi părinţi, din toată ţara. Vizitatorii Mangaliei aveau prilejul să admire vestigiile antice scoase la iveală de arheologul Vasile Pârvan, director al Muzeului de Istorie Naţională din Bucureşti. Ruinele scoase la iveală erau biserca greacă, ternplu eu colonade de marmura şi digul portului, construit de genovezi.
 
Mangalia a fost şi rămâne un punct de atracţie pentru turişti şi pentru cei care doresc să-şi găsească liniştea interioară.
 
Surse bibliografice:
Th. Ionescu, Constanţa şi Tekirghiolul. Ghid ilustrat. 1924, Institutul grafic "Albania" Constanţa
***Albumul dobrogean pe anul 1911
Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București
Grigore Dănescu, Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Constanța, Tipografia și Fonderia de Litere Thoma basilescu, București, 1897
Constanța –mărturii documentare, vol.1, coordonatori: Virgil Coman, Constantin Cheramidoglu, Editura Ex Ponto, Constanța, 2012
Adrian Ilie, Comunităţile turcă şi tătară din Medgidia, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2015
 
Despre Adrian Ilie:
 Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

#citeșteDobrogea: Geamiile din Constanţa în prima jumătate a secolului trecut
 

Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari