Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
08:20 14 04 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Geamiile din Constanţa în prima jumătate a secolului trecut

ro

24 Mar, 2021 00:00 1425 Marime text

Geamiile din Dobrogea au împânzit provincia în perioada dominației otomane. Erau cele mai înalte clădiri ale localităților. După revenirea Dobrogei în cadrul statului român, odată cu hotărârile Congresului de la Berlin din 1878, geamiile au rămas în continuare locuri de închinăciune pentru populația musulmană, dar au reprezentat şi puncte de atracție pentru cei care vizitau provincia şi orașul Constanța. Musulmanii au devenit cetățeni ai statului român având drepturi şi obligații. În perioada amintită vizitatorul putea auzi chemarea la rugăciune din cerdacul minaretelor: „Allah ekber! " (Dumnezeu este mare)!
 
Hogii bătrâni şi tineri, îmbrăcați în anteriu negru, erau legaţi în jurul fesurilor cu sarâcuri albe şi se învârtesc cu mersul lor oriental în jurul minaretelor.  Având palmele deschise la urechi se roagă tărăgănat strigând către cele patru puncte cardinale, pentru a se face auziţi de credincioşi, oriunde s-ar afla aceştia: Alem fená…Hayé  alem felah.. (Lume rea ticăloasă……Numai în deșteptare e mândria ta!).
 
Pe locuitorii orașului nu-i mai impresionau toate aceste manifestări religioase, fiind obişnuiţi cu spectacolul, dar pe strãinii poposiţi în oraşul de la malul mării, îi oprea în loc solemnitatea acestor rugăciuni.
O practică frecventă a noilor veniţi a fost vizitarea geamiilor mai importante şi asistarea la slujba religioasă, preţ de câteva minute sau chiar un timp mai îndelungat.
 Aceste lăcaşuri sfinte erau deschise în fiecare zi, putând fi vizitate  de străini, cu învoirea hogilor. Vizita avea un anumit program şi anumite etape. Vizitatorul trebuia să se oprească în prag şi sã privească, iar dacă dorea să intre trebuia să fie desculţ sau cu papuci puşi la dispoziţie de administratorul lăcaşului de cult respectiv.
Vizitatorul era impresionat  atunci când în geamie nu erau prezenţi credincioşii musulmani, de  simplitatea, liniştea şi  atmosfera rece a interiorului. În ziua de vineri, când era zi de sărbătoare, tinerii şi bătrânii se îndreaptau cuvioşi şi frumos îmbrăcaţi spre geamii.  La uşă se descalţau cu toţi şi rãmâneau în ciorapi, intrând cu smerenie în geamie. Covoarele moi şi pufoase îi determinau să se aşeze în genunchi în faţa divinităţii, pentru a asculta cuvintele Profetului, rostite de imam.
Fiecare credincios ava o batistă sau o pernă scumpă pe care se aşeza  turceşte, cu evlavie. Hogii par nişte magi care încearcau să citească viitorul din cartea sfântă –Coran.
Femeile nu intrau în geamii, dar citeau Coranul şi se rugau de cinci ori pe zi.
Una din cele mai importante lăcaşuri de cult musulmane din Constanţa este Moscheea regală, ale cărei lucrări au debutat în mai 1910, fiind inaugurată la 31 mai 1913, în prezenţa familiei regale, a oficialităţilor şi a unui public numeros. Construcţia realizată în stil maur, a folosit betonul armat la realizarea minaretului, cupolei şi a bolţilor. În curtea moscheii se aflau două cişmele unde credincioşii trebuiau să se spele pe mâini şi pe faţă înainte de a intra la rugăciune.
O altă geamie a fost Geamia Mufti, aflată pe strada Ştefan eel Mare, la nr.86 . A fost
construită în 1885 de credincioşi. Era întreţinută de eomunitatea musulmană. O altă geamie a fost Geamia Hunchiar, ctitorie a sultanului Abdul Aziz în 1869, întreţinută de stat.
Aceste lăcaşuri de cult beneficiau de prăvălii, bărăci,  case particulare, care erau oferite spre închiriere, urmând ca sumele obţinute să fie folosite de hogi pentru întreţinerea respectivelor stabilimente religioase.
Conducătorul hatipilor din judeţul Constanţa era în această perioadă muftiul,  Ibram Kadîr Mueddin (1918-1926). Acesta a fost un colaborator al muftiului Hafuz Rifat, deţinând iniţial funcţia de Cadiu (Kadi -judecător) al Tribunalului Mahomedan al Judeţului Constanţa. A studiat la Seminarul „Deogmagi – Ula” din Constantinopol, fiind numit prin Decretul Regal nr.342 din 21 iunie 1899.
Acesta a îndrumat populaţia mahomedană pe calea progresului social şi a povăţuit comunitatea musulmană să trăiască în pace şi bună vecinătate cu toate etniile din Dobrogea.

 
Surse bibliografice:
Th. Ionescu, Constanţa şi Tekirghiolul. Ghid ilustrat. 1924, Institutul grafic "Albania", Constanţa
***Albumul dobrogean pe anul 1911
Petru Vulcan, Albumul național al Dobrogei. 1866-1877-1906, Tipografia Regală, București
Grigore Dănescu, Dicționarul geografic, statistic, economic și istoric al județului Constanța, Tipografia și Fonderia de Litere "Thoma Basilescu", București, 1897
Doina Păuleanu, Virgil Coman, Moscheea Regală Carol I Constanţa. 1910-2010, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2010
Adrian Ilie, Comunităţile turcă şi tătară din Medgidia, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2015
 
Despre Adrian Ilie:
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:

Importanța Canalului Dunăre-Marea Neagră și perspectiva valorificării sale
 
 
 

 
 
 

Galerie foto:


Comentarii








Cele mai recente postari