Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
06:00 22 10 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeşteDobrogea „Dobrogea e ţara contrastelor“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

ro

14 Oct, 2020 00:00 2091 Marime text

O lucrare importantă, scrisă de academicianul român Ion Simionescu, în anul 1939, este „O ţară din poveşti”, vol. I, care prezintă, alături de imagini, cele mai frumoase locuri dobrogene. Cartea îi este dedicată stimatului coleg A. Lapedatu, profesor la Universitatea din Cluj. Un alt aspect notabil este faptul că prefaţa a fost semnată chiar de Ziua Învierii din 1928 de către autor, chiar dacă volumul a fost publicat 11 ani mai târziu. Şi cum putea să înceapă o lucrare atât de vastă despre pământul dobrogean decât cu precizarea: „Cel care cunoaşte trecutul istoric al Dobrogei şi a călcat mai îndelung pământul ei, nu va socoti drept exagerare părerea că ea nu are seamăn în Europa”. Imaginile se îmbină perfect cu prezentarea „la pas” a Dobrogei.



Capitolele sunt denumite după popasurile făcute de autor: „De la Galaţi la Tulcea”, „Munţii Măcinului”, „Spre Iacobdeal”, „De-a lungul braţului Sf. Gheorghe”, „Pe valea Taiţei”, „Prin mireasma Teilor”, „Pe braţul Sulinei”, „Insula Şerpilor”, „Popina Raselmului”, „Cherhanalele”, „În lungul Raselmului”, „Apus de soare pe Denistepe”, „Tulcea-Constanţa”, „Hârşova-Cernavodă”, „Pe drumul Englez”, „Prin stepă”, „În lungul coastei”, „Printre dealurile de la sud”.


Textul reprodus mai jos este citat din lucrarea „O ţară din poveşti”, vol. I”


"Dobrogea e ţara contrastelor. Stânca numai piatră, arsă repede de soare, e înconjurată de noianul apelor, în care gâlgâie viaţa de tot soiul. Marea, Dunărea cu delta ei, ghiolurile, ce se înșiră pe trei laturi, îi constituie nu numai o caracteristică geografică, dar îi dă şi o originalitate din punct de vedere al ocupațiunilor omenești. Sunt sate legate numai de pescărit, iar când Dunăvăţul împotmolit, nu aducea îndeajunsă apă dulce Raselmului, populaţiunea din jurul lacului intrase la grijă, ca şi agricultorul după o îndelungă şi perseverentă secetă. S-a dezvoltat un nomadism local, legat de pescuit, care amintește prin simplicitatea traiului temporar, nomadismul pastoral. De cum se trec zăpoarele şi adierea vântului de primăvară,desteaptă instinctul de emigrare al peștilor, multe sate se despopulează."



Citește în format integral
 

Totul e în legătură strânsă în lumea aceasta

"Totul e în legătură strânsă în lumea aceasta. Peştele mare înghite pe cel mic, iar deşteptarea naturii după iarnă, răscoleşte o întreagă goană a vietăţilor, unele după altele. Omul ţine calea peştilor, pribegind până-n ţinuturile reci. Cunoscutul roman al scandinavului J. Bojer, „Ultimii vichingi", nu e decât descrierea luptei omului cu elementele mânioase ale naturii pentru a-şi scoate hrana din procesiunea de nuntă a scrumbiilor. Pescarul cu viață așezată de peste iarnă, se reîntoarce la starea primitivă din vremea locuinţelor lacustre. Adăpostul lui de vară e adesa o colibă de stuf, după cum ciobanul sterpelor se mulţumeşte cu o coajă de brad întinsă pe nişte căpriori. Vatra e în loc deschis."
 

Natura din jur îi dă totul

"Două cracane de salcie susțin bățul de care e aninat cu un cârlig tot de lemn, ceaunul, singurul instrument de fer din gospodăriea lui provizorie. Natura din jur îi dă totul. Pentru hrană e balta. Din ea scoate până şi trunchiurile subpământene de papură, ce-i țin loc de zahăr. Drept fructe sunt ciulinile colțurate, cu miez ca de castane. Ca lingură foloseşte o scoică înţepenită în despicătura unei nueluşe, iar ştableaua, strachina, e din lemn de salcie. Ca şi pentru păserile de baltă, pământul e numai locul de odihnă. Încolo viața ș-o petrece pe apă.

Adevărata locuință e duba cătrănită cu smoală şi pe o faţă şi pe alta. Ce sbucium duc pescarii mai ales, cei din larg, în luptă cu morunii, lungi uneori şi de 2 metri!"


DREPTURI DE AUTOR  

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.   b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.  


Citește și:
 

#citeşteDobrogea „Știm toate colţurile din lume, dar nu ne înfiorăm la frumuseţile, fie și sălba­tece, ascunse în țară “. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

Dobrogea la 1896 - Mărturiile unui biograf uitat, locotenentul Athanasie Napoleon Starea aşezărilor, Insula Șerpilor şi alte date generale (III) (galerie foto)
 
Comentarii








Cele mai recente postari